Excavation Year |
2009 |
Epoch |
Greek and Hellenistic
|
Periods |
Hellenistic Period
|
Site Category |
Defence;
Civil;
Domestic
|
Site Types |
Urban settlement;
Assemblage/construction
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Mangalia |
Commune |
Mangalia |
Site |
str. Mihai Viteazu nr.14A |
Site Sector |
|
Site name |
Callatis |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Alexandru |
Nicolae |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Alexiu |
Alexandru |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Constantin |
Robert |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Ionescu |
Mihai |
Site director |
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
|
National Arch. Record Site Code |
60491.03
|
Report |
Amplasamentul este situat în centrul oraşului Mangalia, str. M. Viteazu, nr. 14 A, Mangalia, jud. Constanţa, cca. 100 m V de Primăria Mangalia. Au fost trasate două secţiuni, SI de de 3 x 13 m, şi S II de 3,20 x 13 m, orientate N - S, cu martor de 1 m între ele. Cercetarea s-a oprit la adâncimea de -2,30 m, iar intr-un sondaj din capătul de S al S II, la -3,65 m. SI. La o adâncime de -2,25 m, a fost descoperită fundaţia unui zid cu orientare NV-SE (Z1). Zidul a fost realizat din blochete de calcar legate cu pământ şi are o lăţime de 0,60 m, în general zidul s-a păstrat pe 3 sau 4 asize. Acesta a fost cercetat pe o lungime de 11m. Între m.2 şi m.3 s-a descoperit un pinten ce a aparţinut probabil unui alt zid dezafectat; între m.3 şi m.4, Z1 face secţiunea cu un alt zid (Z2), perpendicular pe Z1 la E,cu lăţimea de 0,55 m. În colţul de SE al celor două ziduri a fost găsită o dală de calcar 0,40 x 0,50 x 0,1 m, ce a aparţinut probabil unui pavaj interior. Între m.8 şi m.9, în martorul dintre cele două secţiuni, a fost cercetat un alt zid (Z3), perpendicular, pe Z1 la E de acesta şi paralel cu Z2. Distanţa dintre Z2 şi Z3 este de 4,80 m, constituind una dintre încăperile edificiului în discuţie. Între m.9 şi m.10, a fost cercetat un alt zid (Z4), perpendicular şi el pe Z1, dar pe latura de V a acestuia. Între m.3 şi m.10, la -2,20-2,30 m, au fost descoperite blochete mici de calcar ce au aparţinut, probabil, unui pavaj al curţii interioare a edificiului descoperit. Se pot observa două faze de construcţie ale pavajului. Între m.11 şi m.13 a fost realizat un sondaj până la - 3,40 m. SII. Între m.1 şi m.3, a fost cercetată continuarea lui Z2, acesta fiind cercetat pe o lungime de 6,25 m; între m.2 şi m.3, în martorul dintre SI şi SII, pe latura de N a lui SII a fost cercetat, pe o lungime de 2,25 m, un alt zid (Z5), perpendicular pe Z2. Între m.1 şi m.5, la cca. 2 m, au fost păstraţi doi martori ai dărâmăturii ce corespunde dezafectării edificiului. Între m.6 şi m.8 a fost descoperită continuarea lui Z3, cercetat pe o lungime de 4 m. În extremitatea de S a SII a fost realizat un alt sondaj până la -3,65 m, unde a şi fost descoperit stratul de loess. În acest sondaj, a fost descoperit un bogat material ceramic: amfore fragmentare, toarte de amforă ştampilate şi alte vase ceramice fragmentare, situaţie care poate susţine ipoteza existenţei aici a unui subsol. În cursul cercetării a fost descoperit un bogat material arheologic, din care amintim: - o monedă de bronz de la Alexandru cel Mare, pe revers cu atributele lui Herakles, tolba cu săgeţi şi măciuca; centru necunoscut din Macedonia, dadat 325-310 a.Chr., descoperită la curăţare lui Z1; - materialul ceramic consta în: fragmente amforice, torţi de amforă ştampilate (din centrele: Thasos, Sinope, Akanthos, Amastris, Paros, Cnidos, Mende, datate sec. IV - III a.Chr.), fragmente de kantharoi, lekythoi, boluri fragmentare, unguentarii fragmentare, un opaiţ intregibil, un mortarium de calcar şi unul ceramic etc; Mulţumim pentru datare, şi pe această cale, d-nei dr. Livia Buzoianu. Suntem în faţa unui edificiu complex databil, după materialul numismatic şi ceramic, sec. IV - III a. Chr., cu două faze constructive. Locuinţa a avut probabil o curte interioară al carei pavaj a fost descris în SI. Cercetările de salvare din 2009 completează informaţiile planimetrice şi stratigrafice obţinute pe parcursul anilor precedenţi. Cu această ocazie s-au obţinut importante limite cronologice ce stabilesc o datare mai restrânsă a elementelor constructive din perioada elenistică. Lipsa materialului mai nou de sec. III a. Chr., situaţie întâlnită şi în alte cercetări efectuate în aria greacă şi elenistică, impune corelarea descoperirilor cu un alt eveniment istoric decât asediul lui Lysimach, campania lui Lucullus sau expediţia lui Burebista, evenimente pe seama căruia a fost pusă restrângerea cetăţii. Avand in vedere ca şi în cazul unor aşezări rurale din teritoriul callatian, vezi fortificaţia de la Albeşti, locuirea se sfârşeşte la sf. sec. III a.Chr., putem interpreta situaţia pe seama unor evenimente excepţionale pe care zona le-a cunoscut în a doua jumătate a sec III a.Chr., pătrunderea celţilor şi constituirea regatului de la Tyllis sau mai târziu stabilirea sciţilor între Callatis şi Dionysopolis.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|