Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.)
|
Periods |
Hellenistic Period;
Early Roman Period
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
Site Types |
Citadel
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Mangalia |
Commune |
mun. Mangalia |
Site |
str. Oituz, nr. 18, bl. OP2 |
Site Sector |
|
Site name |
Callatis |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Colesniuc |
Sorin Marcel |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Ionescu |
Mihai |
Site director |
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Pâslaru |
Ion |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
|
National Arch. Record Site Code |
60491.03
|
Report |
S-a săpat o secţiune orientată NNE-SSV pe latura de E a perimetrului destinat ridicării locuinţei. S-a constatat că terenul a fost afectat de cercetările de salvare desfăşurate în anii 1989-1992 şi locul respectiv a fost folosit pentru depozitarea reziduurilor şi molozului. În partea de N, terenul a fost afectat până la adâncimea de 3 m, iar în partea de S până la -1,3 m. Ca urmare, s-a decopertat mecanic pământul rezultat din săpăturile anterioare până la adâncimea de 1,3 m, după care s-au trasat trei secţiuni orientate NNE-SSV (S1 de 19 x 3 m, S2 de 18 x 5 m la S şi 19 x 3 m la N şi S3 de 19 x 3 m) în perimetrul destinat ridicării locuinţei. Am constatat ca suprafaţa cercetată de noi se suprapune aproape în totalitate cu săpătura realizată de muzeograf Elena Bârlădeanu şi arh. Anişoara Sion în anii 1989-1992, pe suprafaţa pe care urma să fie construit blocul OP2. Rezultatele acestei cercetări au rămas inedite. Datorită unor elemente marcate pe planul săpăturii precedente am putut să stabilim cu exactitate locul unde au fost desfăşurate cercetările anterioare. În plan pot fi observate trei insulae, notate 1,2 şi 3, de la S la N. Insula 1 este formată din mai multe amenajări constructive, după cum urmează: locuinţa L1, parţial cercetată, cu un zid lat de 0,50 m păstrat pe cinci asize. Insula este bordată de un zid, orientat NE-SV, lat de 0,60 m, păstrat pe 1-2 asize. În partea centrală şi de E a insulei putem observa o piaţetă în centrul căreia se află o fântână antică, F3, cu diametrul de 0,5 m. Ghizdul fântânii este alcătuit dintr-o placă mare de calcar perforată circular, peste care au fost aşezate patru blochete de calcar. În partea de SV a insulei au fost identificate trei compartimentări: 1. locuinţa L2, cu ziduri de 0,60 m formate din blochete de calcar legate cu pământ, cu două faze (locuinţa a fost în prima fază săpată în pământul galben, la -1,50 m de la nivelul vegetalului antic, la E zidul este dublat, iar la N poate fi observată o plintă lată de 0,50 m); 2. la NV de L2 se află o curte interioară unde a fost identificată o fântână antică, F2, cu diametrul de 0,75 m, ghizdul fântânii este format din plăci masive de calcar, iar în jurul fântânii a fost cercetat un pavaj realizat din plăci de calcar. În acelaşi spaţiu putem observa o altă fântână, F1, cu diametrul de 1,30 m, interpretată de noi, în funcţie de stratigrafie şi de caracteristicile constructive, ca o fântână modernă; 3. O compartimentare în care a fost cercetată o groapă antică, ce conţinea fragmente amforice şi o statuetă fragmentară databile în epoca elenistică. Insula 2, cu o formă quasi-trapezoidală, se află la N de insula 1, este de dimensiuni 13 x 6,50 m, fiind bordată de un zid lat de 0,50-0,60 m, realizat din blochete de calcar legate cu pământ. Insula 2 cuprinde, de asemenea, mai multe compartimentări, după cum urmează: Locuinţa L3 se află în colţul de SV al insulei, are dimensiuni de 3,25 x 2,75 m, zidurile, realizate din blochete de calcar legate cu pământ, fiind şi aici de 0,50-0,60 m lăţime. Locuinţa L4, la NV de L3, cu dimensiuni interioare de 2 x 3,50 m, are zidul de SE comun cu L3, zidurile de SV şi NV fiind parţial distruse. La NE am identificat locuinţa L5, de 5 x 2 m, ce are ziduri comune cu L4, L6 şi L7. Zidul dintre L4 şi L5 are o lăţime de numai 0,40 m şi este realizat din blochete de calcar legate cu pământ. Locuinţa L6 are o formă relativ trapezoidală, cu dimensiunile de 2,50 x 5,50 x 1,75 m. În sfârşit, locuinţa L7, de 4,50 x 3 m, ca şi locuinţele L5 şi L6 a fost afectată de o serie de gropi (G6, G7, G8 şi G9), gropi care aparţin orizontului elenistic (6,7,8) şi roman timpuriu(9). Insula 3, se află in colţul de NV al suprafeţei cercetate , fiind reprezentată de un zid orientat NE-SV, parţial distrus, realizat din blochete de calcar legate cu pământ. Insula 2 este despărţită de insulele 1 şi 3, la SE de un intervallum trapezoidal cu lăţimea maximă de 1,75 m, intervallum care la SV şi NV are ca, 0,75-1 m lăţime. Situaţia stratigrafică: S1 – profil estic Nivelul vegetalului antic se află la -1,50 faţă de nivelul actual. Până la -0,70 m stratul este afectat de reziduuri şi moloz. Pe suprafaţa vegetalului antic se observă un strat de argilă roşie care continuă până la m 11. Pe acest nivel au fost ridicate zidurile locuinţei L1. Înălţimea zidurilor în profil este de 0,50 m. Umplutura dintre zidurile locuinţei este formată dintr-un strat de pământ galben şi pietriş. La m. 9 – m. 10, unde pe planul săpăturii precedente este marcat un zid, în prezent se vede în profil o groapă modernă al cărei fund este adâncit în pământul galben până la 0,50 m şi este umplută cu nisip. Deasupra gropii se află bucăţi de beton (modern). De la m. 11 până la m. 13, straturile se prezintă astfel: Deasupra stratului de argilă roşie se află un strat de pământ negru de 0,10 m, apoi urmează un strat de pământ galben cu grosimea de 0,15-0,20 m. Urmează depunerea unui strat cu grosimea cuprinsă între 0,07-0,10 m cu pietriş şi scoici. Deasupra, de la m. 10 la m. 14, este un strat de pământ galben. Între m. 13 – m. 15, sub acest strat, se observă o groapă care aparţine locuinţei L6. Peste această groapă s-a săpat apoi o alta, care prezintă urmele unui incendiu. Ulterior, peste locuinţă a fost construit un zid din blochete de calcar legate cu pământ, cu lăţimea de 0,50 m, din care s-au păstrat 3 asize pe o înălţime 0,40 m. În profil se observă că partea nord-estică a zidului este aşezată pe stratul vegetal antic. Între m. 15 - 18, până la adâncimea de 2,20 m de la nivelul de călcare actual, am observat o groapă rămasă din săpătura anterioară, plină cu moloz. La m. 17 am descoperit un zid paralel cu zidul anterior, din care s-au păstrat 7 asize. Zidul este aşezat pe vegetalul antic şi este format din blochete de calcar legate cu pământ. Lăţimea zidului este de 0,70 m. La m. 18, a apărut un alt zid, care formează un unghi drept cu zidul de la m. 17. Este format din blochete de calcar, păstrează 6 asize şi are înălţimea de 0,80 m. Baza zidului se află pe stratul de pământ galben care formează şi podeaua locuinţei în umplutura căreia a fost construit zidul. În profil, deasupra acestei locuinţe şi a zidului, se află o lentilă de pământ galben cu grosimea de 0,10 m. S3 – profil vestic Nivelul vegetalului antic se află la adâncimea de -1,90 m de la nivelul de călcare actual. Între m. 0 - 2 au fost descoperite două gropi menajere G1 şi G2, săpate până la -1,20 m de la nivelul vegetalului antic. Deasupra lor s-a depus ulterior un strat de pământ galben şi piatră, aflat la adâncimea de -1,50 m de la suprafaţă. Între m. 2 şi m. 4, apare fântâna F1, care, după stratigrafie şi tehnica de construcţie, nu aparţine epocii antice. În partea de N a fântânii, lângă aceasta, se află un zid cu lăţimea de 0,50 m, format din blochete de calcar legate cu pământ, păstrat pe 5 asize. Zidul se află la adâncimea de -0,40 m faţă de nivelul vegetal antic şi s-a păstrat pe o înălţime de 0,90 m. Între m. 4 şi 6, se observă că, deasupra vegetalului antic, există un strat de pământ galben, cu grosimea de 0,20 m, suprapus un strat calcar sfărâmat. Între m. 6 – 8 există o groapă menajeră, G3, adâncită în pământ galben la -0,80 m. In profil de observă mai multe faze de utilizare a ei. Pe fundul gropii au fost descoperite fragmentele unei amfore şi o statuetă fragmentară de tip Tanagra. La m. 8 se află alt zid dispus perpendicular pe zidul descris anterior. Este adâncit până la -0,80 m faţă de nivelul vegetalului antic şi s-a păstrat pe o înălţime de 1,15 m. Este alcătuit din blochete de calcar legate cu pământ şi are grosimea de 0,60 m. În partea de N a zidului am remarcat o groapă, G4, săpată anterior zidului mai sus-descris, dar posterioară locuinţei L3. G4 a avut adâncimea de -0,65 m faţă de talpa fundaţiei zidului. Locuinţa L3 a fost adâncită până la -0,90 m în pământ galben. În interiorul locuinţei este construit un zid de 0,60 m lăţime, de la care în profil s-au păstrat 7 asize. Zidul este format din blochete de calcar legate cu pământ. Deasupra zidului se remarcă un strat gros de până la 0,40 m de pământ galben. După L3, între m. 11 - 14, am observat un strat de pământ de culoare neagră, care are grosimea de până la 1,20 m. Deasupra acestuia continuă stratul de pământ galben descris anterior. Sub stratul de pământ negru se remarcă un strat de pământ galben, aşezat pe un strat de pietre de calcar mărunte. Mai jos, la nivelul podelei locuinţei L3, există o lentilă de pământ galben a cărei suprafaţă a fost văruită. Sub această lentilă se află un strat de pământ brun, care nu conţine materiale arheologice. Acesta se află în perimetrul locuinţei L4, adâncită în pământ galben la 0,70 m de la nivelul podelei locuinţei L3. La m. 14 apare, în profil, un zid de mari dimensiuni, cu grosimea de 1,10 m, care s-a păstrat de la nivelul podelei locuinţei L4, pe o înălţime de 2,70 m. Zidul este format din blochete de calcar de mari dimensiuni (0,50 x 0,30 x 0,20 m) legate cu pământ. Stratul de pământ galben descris anterior, ca fiind deasupra stratului de pământ negru, coincide cu faza în care zidul a fost distrus. Ulterior, deasupra acestui zid, a fost construit un altul, care s-a păstrat pe trei asize pe o înălţime de 0,50 m. Deasupra noului zid apare în profil o groapă menajeră G5, care continuă până la m 19. Groapa menajeră G5 are o adâncime de 1,10 m şi umplutura ei este separată prin depunerea unui strat de blochete de calcar de mari dimensiuni. Din această groapă provine o bază de coloană realizată din calcar. Baza este de formă pătrată şi are latura de 0,34 m, şi un diametru de 0,30 m. În centru are un orificiu de 0,05 m în diametru, pentru fixarea coloanei. Pe fundul gropii se află o lentilă de pământ galben cu grosimea cuprinsă între 0,05 şi 0,10 m. La m. 15, sub nivelul G5, se află resturile unui zid din care s-a păstrat numai o asiză. Zidul are o lăţime de 0,50 m şi este format din blochete de calcar legate cu pământ, fiind paralel cu zidul descris anterior. Sub acest zid, de la m. 15 până la m 18, se află un strat de umplutură de culoare neagră, care conţine fragmente amforice. Acest perimetru reprezintă de fapt o altă locuinţă - L5. Nivelul podelei locuinţei L5 aproape coincide cu nivelul podelei locuinţei L3. În profilul estic, din S1, avem trei locuinţe (L1, L6, L7), între care nu putem observa o relaţie stratigrafică. Toate zidurile apărute sunt aşezate pe nivelul vegetal antic. Între cele 5 gropi descoperite în profilul de V, în S3 (G1, G2, G3, G4, G5) şi cele 3 locuinţe (L3, L4, L5), putem stabili o oarecare relaţie stratigrafică. Groapa menajeră G5 este aşezată deasupra locuinţei L5. L5 a fost construită mai târziu decât L4, iar locuinţa L3, precede locuinţa L4. Groapa G4 este acoperită cu strat galben şi, la fel ca L4, taie locuinţa L3, deasupra ei fiind construit un zid. Urmează G3, care este mai târzie decât L4. Materialul amforic este compus din buze, toarte, picioare, pereţi de amfore de epocă elenistică, din care amintim următoarele toarte de amfore ştampilate: Sinope - 3 bucăţi, Heracleea Pontica - 3 bucăţi, Thasos o bucată, Paros 1 bucată, centre neidentificate - 8 bucăţi. Din groapa menajeră G1 provine o toartă cu ştampilă cu monogramă dintr-un centru neidentificat şi un fragment de vas cu figuri roşii, ce poate fi datat în sec. IV a.Chr. Din aceeaşi groapă provine o statuetă ceramică-hermă. Groapa G3 a dat un bogat material ceramic din care prezentăm un fragment de cană cu buton pe toartă, boluri cu firnis negru şi roşu, boluri din pastă gris cu vopsea maro, statuete ceramice de tip Tanagra. În Groapa G4 nu a fost descoperit material ceramic. Din groapa menajeră G5 amintim un kantharos cu palmete pe fundul vasului, datat în sec. IV a. Chr. şi un fragment de oenochoe databil în prima jumătate a sec. IV a.Chr. Aceleiaşi gropi îi aparţine şi un bol fragmentar acoperit cu firnis negru şi ornamentat cu palmete, databil la sfârşitul sec. IV şi începutul sec. III a.Chr. Din groapa 6 provine un fragment de la un relief din marmură, care reprezintă un picior; poate fi vorba despre zeiţa Artemis. Gropile 7, 8 şi 10 sunt de provenienţă modernă. În Groapa G9 a fost descoperit un relief de marmură cu reprezentarea a trei zeiţe şi a unui zeu din panteonul grecesc. Personajul din stânga este Atena, iar cel şezând poate fi Hera. Menţionăm că zeităţile au fost parţial distruse prin martelare. Din materialul ceramic amintim boluri, o farfurie a cărei buză a fost ornamentată cu incizii, un opaiţ de mari dimensiuni cu firnis negru metalic şi alte fragmente ceramice databile în sec. III-II a.Chr. In locuinţa L2 a fost descoperit material amforic fragmentar, şi un bol cu firnis negru ornamentat cu palmete, databil la sfârşitul sec. IV, începutul sec. III a.Chr. Locuinţa L3 a fost tăiată de locuinţa L4. Din locuinţa L4 amintim fragmente mari de amfore, picior de kantharos cu firnis roşu-maroniu, kantharos fragmentar cu ornament iederă, toartă de amforă ştampilată de provenienţă sinopeană., buză de oenochoe din pastă gălbuie şi un număr de nouă toarte ştampilate din Sinope, Heraclea Pontica şi centre neidentificate. De asemenea, un vârf de săgeată din bronz tip scitic şi statuete ceramice de tip Tanagra. Locuinţa L5 a fost distrusă de o groapă modernă şi afectată de cercetarea precedentă. În locuinţa L6 amintim o ştampilă de Heraclea Pontica, două Sinope şi trei din centre neidentificate, mai multe statuete ceramice fragmentare de tip Tanagra, mărgele din ceramică acoperite cu glazură, o greutate pentru război de ţesut, o fusaiolă, un vârf de săgeată din fier, un cui din bronz şi cuie din fier. Locuinţa L7 a fost distrusă de groapa G9. Acest raport reprezintă un raport preliminar şi, dată fiind complexitatea situaţiei stratigrafice, planimetrice şi, mai ales, a materialului ceramic, urmează ca acest material să fie supus unei cercetări mai amănunţite. Cercetarea aduce o contribuţie la cunoaşterea uneia din cele mai vechi structuri urbane de epocă elenistică descoperite în Dobrogea. Din punct de vedere cronologic locuinţele L2, L4 L5 şi L6 sunt cele mai vechi, zidurile păstrându-se pe o înălţime de 1,5-2,5 m şi pot fi datate la sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. Ceramica descoperită îndreptăţeşte afirmaţia că ne aflăm în faţa mai multor faze de locuire de epocă elenistică. Puţinele fragmente ceramice de epocă romană pot sprijini supoziţia că zona a fost locuită şi în epocă romană, orizontul roman fiind posibil să fie surprins mai clar de vechea cercetare. Groapa G9 este cea mai târzie, aici descoperindu-se relieful de marmură şi o bază de coloană din calcar, ce pot fi datate, alături de ceramica fragmentară, în sec. II a.Chr. Subliniem faptul că prezenta cercetare suprapune vechea săpătură, dar nu în totalitate, profilul de V fiind cu totul inedit.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|