Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Măriuţa | Commune: Belciugatele | County: Călăraşi | Site: La Movilă | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004 Epoch Neolithic Periods Eneolithic Site Category Domestic Site Types Map it   Find it on the Romanian map County / District  Călăraşi Locality   Măriuţa Commune   Belciugatele Site  La Movilă Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Ilie Ana Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte Lazăr Alexandru Cătălin Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Parnic Valentin Aurel Site director Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Păun Andreea Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte National Arch. Record Site Code 101136.01 Report Aşezarea de la Măriuţa, punctul La Movilă, este situată pe malul drept al Mostiştei, la 200 m NE de sat şi face parte din terasa pe care cursul Mostiştei o înconjoară, datorită faptului că în curgerea sa de la N spre S, în dreptul satului, face o buclă, întorcându-se spre N cu 180°. În acest fel, aşezarea gumelniţeană este înconjurată de apă, pe latura vestică şi pe cea estică. Înălţimea sa, calculată de la nivelul luncii nu depăşeşte 12 m, dar nu aceasta este grosimea nivelului arheologic1. Cercetările în aşezarea de tip tell, au debutat în anul 1984 sub conducerea lui Mihai Şimon, ca urmare a excavaţiilor care au avut loc pentru amenajarea Mostiştei pentru irigaţii. În 1991 ele au fost sistate pentru a fi reluate de către un colectiv al MDJ Călăraşi, în anul 20002. În cursul săpăturilor de după anul 2000, au fost cercetate două locuinţe de suprafaţă neincendiate SL 1 şi SL 2, una din ele (SL 2) având două camere, în fiecare cameră fiind descoperită câte o vatră. În cea de-a doua cameră a locuinţei SL 2 a funcţionat un mic atelier de prelucrare a uneltelor din os şi corn, fapt dovedit printre altele de marea cantitate de unelte atât finite, dar şi în curs de finisare descoperite aici. A fost identificat punctul "Movila Mică", contemporan cu aşezarea din punctul "La Movilă", aflat la mai puţin de 100 m S de cea din urmă. Obiectivele campaniei de cercetări din anul 2004, au fost: - definitivarea cercetării locuinţelor neincendiate SL 1 şi SL 2. - cercetarea zonei menajere din imediata apropiere a SL 2. - verificarea unei eventuale relaţii de anterioritate – posterioritate între zona menajeră şi locuinţa SL 2. - cercetarea ultimului nivel de locuire gumelniţean - verificarea relaţiei dintre aşezarea gumelniţeană şi zona învecinată În campania din anul 2004 au continuat cercetările cu caracter pluridisciplinar în cadrul proiectului "Comunităţile eneolitice de pe Valea Mostiştei, cu privire specială asupra aşezării de la Măriuţa – La Movilă". În cursul campaniei au fost continuate cercetările în locuinţele neincendiate SL 1 şi SL 23 şi au fost cercetate alte două locuinţe abandonate SL 3 şi SL 4. Astfel, au fost demontate resturile de podele din locuinţele SL 1 şi SL2. După demontare am observat că podelele au fost construite direct pe resturile de pereţi neincendiaţi de la alte două locuinţe (SL 3 şi SL 4). Partea superioară a acestor distrugeri a fost doar uşor nivelată pentru aplatizarea spaţiului unde urmau să fie construite SL 1 şi SL 2. Locuinţa neinecendiată SL3 a fost identificată în sectoarele 1 şi 3, orientată NV–SE, pe o suprafaţă de cca. 20 m2, suprapusă parţial de SL 1. După demontarea pereţilor prăbuşiţi a putut fi observată podeaua (US 1003) confecţionată din lut bătătorit, care se prezenta sub forma unui sediment gălbui argilos, cu pigmenţi de calcar. Aceasta nu a fost identificată pe întreaga suprafaţă a locuinţei, în foarte multe locuri fiind afectată de intervenţiile crotovinelor şi de o groapă de epoca bronzului. Nu a fost identificată vatra, dar este sigur că locuinţa dispunea de o structură de combustie datorită faptului că între resturile de pereţi au fost descoperite mai multe plăcuţe care provin de la o asemenea amenajare. Pe întreaga suprafaţă cercetată au fost descoperite foarte multe fragmente ceramice, care provin în general da la vase de capacitate medie, dar foarte puţine piese întregi. Locuinţa neincendiată SL 4, a fost identificată în sectorul 1, pe o suprafaţă de aproximativ 2 m2, restul suprafeţei locuinţei fiind prins în martorul care desparte S A de S B. Suprafaţa mică cercetată nu ne-a permis să facem observaţii complete asupra sistemului de construcţie şi funcţionalităţii locuinţei. Totuşi, pe această suprafaţă au fost descoperite patru vase de mici dimensiuni din categoria ceramicii fine. După demontarea locuinţei SL 2 au fost descoperite resturile unei amenajări exterioare, de genul unei laviţe suspendate, probabil în legătură cu SL 3. Au continuat cercetările şi în zona menajeră din imediata apropiere a locuinţelor SL 1 şi SL 2. În urma acestora au fost obţinute informaţii concludente pentru analiza unui complex de acest gen, putând fi observate anumite elemente de sezonalitate. În campania de cercetări din anul 2004 au fost descoperite următoarele categorii de piese: 174 piese silex, 37 piese os, 17 piese corn, 19 statuete şi fragmente de statuete antropomorfe din lut, 7 fragmente de statuete zoomorfe din lut, 3 figurine antropomorfe din os, 8 vase întregi de dimensiuni medii. Cercetările de la Măriuţa se desfăşoară pe o suprafaţă de 260 m2, amplasată în partea sud-estică a aşezării, împărţită în sectoare de 6 x 6 m, peste care se suprapune un caroiaj de 2 x 2 m, pentru o mai bună evidenţă stratigrafică. Tehnica de cercetare utilizată este asemănătoare cu cea de la Hârşova-tell, jud Constanţa şi Borduşani Popină, jud. Ialomiţa. metodă şi tehnică de săpătură pluridisciplinară. Obiectivele cercetărilor viitoare: - cercetarea întregului nivel superior al aşezării gumelniţene - cercetarea terasei de vis-a-vis de tell-ul eneolitic - cercetarea necropolei gumelniţene Sector Terasă În campania 2004 a fost deschis un nou sector pe terasa de vis-a-vis de tell, în vederea identificării necropolei aparţinând aşezării gumelniţene. Terasa se află la cca. 100 m NE de tell, reprezentând terasa înaltă a Mostiştei. Pentru realizarea obiectivului propus s-a realizat un caroiaj de 20 x 20 m pe terasa respectivă. Punctul de reper pentru realizarea caroiajului a fost reprezentat de borna topografică situată pe partea dinspre sat a terasei. A fost caroiată o suprafaţă de 100 x 100 m, carourile fiind denumite A1, A2, A3, A4, B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4, D1, D2, D3, D4, E1, E2, E3, E4. Metoda de cercetare a constat în realizarea unor sondaje de 3 x 1 m, plasate la distanţe de 10 – 15 m unul de altul, în vederea verificării unei suprafeţe cât mai mare din terasă. Măsurătorile altimetrice s-au realizat de la punctul 0 reprezentat de borna topografică menţionată. În această campanie au fost realizate 11 sondaje: S.1 orientat NV-SE, amplasat în caroul A3; S.2 orientat NE-SV, pe latura nordică a caroului A3; S.3 orientat NE-SV, amplasat în caroul B3; S.4 în caroul C3, orientat NE-SV; S.5 orientat NV-SE, amplasat în acelaşi carou; S.6 plasat în caroul D2, orientat NE-SV; S.7 orientat NV-SE, amplasat în caroul C3; S.8 în caroul B2, orientat NE-SV; S.9 în caroul E3, orientat NV-SE; S.10 orientat NE-SV, amplasat în caroul E4; S.11 în caroul C3, orientat NE-SV. În sondajul S.4, în profilul NV, la -0,94 m a fost identificat primul mormânt, notat M.1. Pentru cercetarea acestuia a fost realizată o casetă de 1 x 2 m. Mormântul conţinea un schelet în poziţie chircită lateral dreapta. În sondajul S.5, în profilul NE, la –1.59 m a fost descoperit un alt mormânt, notat M.2. Pentru cercetarea mormântului a fost realizată o casetă de 1 x 1 m. Mormântul conţinea un schelet în poziţie întinsă dorsal. Ambele schelete au fost predate spre analiză CCA Bucureşti. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Bibliographic notes 1. Valentin Parnic, Dumitru Chiriac, Aşezarea eneolitică de la Măriuţa. Consideraţii preliminare asupra habitatului, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos 16-17, 2001, p. 199. 2. Colectiv format din Valentin Parnic, Eugen Paveleţ, Dumitru Chiriac 3. Valentin Parnic, Andreea Păun, Despre un atelier de prelucrare a osului şi cornului, Ialomiţa 4, sub tipar. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO