|
Excavation Year |
2005 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Eneolithic;
Early Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Late Eneolithic
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Călăraşi |
|
Locality |
Măriuţa |
|
Commune |
Belciugatele |
|
Site |
La Movilă |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ilie |
Ana |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Lazăr |
Alexandru Cătălin |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic |
Valentin Aurel |
Site director |
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Păun |
Andreea |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Soficaru |
Andrei |
|
Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
101136.01
|
|
Report |
Aşezarea de la Măriuţa, punctul La Movilă, este situată pe malul drept al Mostiştei, la 200 m NE de sat şi face parte din terasa pe care cursul Mostiştei o înconjoară, datorită faptului că în curgerea sa de la N spre S, în dreptul satului, face o buclă, întorcându-se spre N cu 180°. În acest fel, aşezarea gumelniţeană este înconjurată de apă, pe latura vestică şi pe cea estică.
Înălţimea sa, calculată de la nivelul luncii nu depăşeşte 12 m, dar nu aceasta este grosimea nivelului arheologic.
Cercetările în aşezarea de tip tell, au debutat în anul 1984 sub conducerea lui Mihai Şimon, ca urmare a excavaţiilor care au avut loc pentru amenajarea Mostiştei pentru irigaţii. În 1991 ele au fost sistate pentru a fi reluate de către un colectiv al Muzeului Dunării de Jos, în anul 2000.
În cursul săpăturilor de după anul 2000, au fost cercetate două locuinţe de suprafaţă neincendiate SL1 şi SL2, una din ele (SL2) având două camere, în fiecare cameră fiind descoperită câte o vatră. În cea de-a doua cameră a locuinţei SL2 a funcţionat un mic atelier de prelucrare a uneltelor din os şi corn, fapt dovedit printre altele de marea cantitate de unelte atât finite, dar şi în curs de finisare descoperite aici.
A fost identificat punctul Movila Mică, contemporan cu aşezarea din punctul La Movilă, aflat la mai puţin de 100 m S de cea din urmă.
Obiectivele campaniei de cercetări din anul 2005, au fost: definitivarea cercetării locuinţelor neincendiate SL3 şi SL4, cercetarea zonei menajere din imediata apropiere a SL2, verificarea unei eventuale relaţii de anterioritate - posterioritate între zona menajeră şi locuinţa SL2, cercetarea primului nivel de locuire gumelniţean, verificarea relaţiei dintre aşezarea gumelniţeană şi zona învecinată.
În campania din anul 2005 au continuat cercetările cu caracter pluridisciplinar în cadrul proiectului „Comunităţile eneolitice de pe Valea Mostiştei, cu privire specială asupra aşezării de la Măriuţa – La Movilă“.
În cursul campaniei au fost continuate cercetările în locuinţele neincendiate SL3 şi SL4.
Astfel, au fost demontate resturile de podele din locuinţele SL3 şi SL4. După demontare am observat că podelele au fost construite direct pe resturile unui nivel intermediar, interpretat de noi ca nivelul de abandon al primei faze a aşezării.
Partea superioară a acestui nivel a fost doar uşor nivelată pentru aplatizarea spaţiului unde urmau să fie construite SL3 şi SL4.
Locuinţa neinecendiată SL3 a fost identificată în sectoarele 1 şi 3, orientată NV-SE, pe o suprafaţă de cca. 20 m2, suprapusă parţial de SL 1. După demontarea pereţilor prăbuşiţi a putut fi observată podeaua (US1140) confecţionată din lut bătătorit, care se prezenta sub forma unui sediment gălbui argilos, cu pigmenţi de calcar. Aceasta nu a fost identificată pe întreaga suprafaţă a locuinţei, în foarte multe locuri fiind afectată de intervenţiile crotovinelor şi de o groapă de epoca bronzului.
Nu a fost identificată vatra, dar este sigur că locuinţa dispunea de o structură de combustie datorită faptului că între resturile de pereţi au fost descoperite mai multe plăcuţe care provin de la o asemenea amenajare.
Pe întreaga suprafaţă cercetată au fost descoperite foarte multe fragmente ceramice, care provin în general da la vase de capacitate medie, dar foarte puţine piese întregi.
Locuinţa neincendiată SL4, a fost identificată în st. 1, pe o suprafaţă de aprox. 2 m2, restul suprafeţei locuinţei fiind prins în martorul care desparte SA de SB.
Suprafaţa mică cercetată nu ne-a permis să facem observaţii complete asupra sistemului de construcţie şi funcţionalităţii locuinţei. Totuşi, pe această suprafaţă au fost descoperite patru vase de mici dimensiuni din categoria ceramicii fine.
Au continuat cercetările şi în zona menajeră din imediata apropiere a locuinţelor SL1 şi SL2. În urma acestora au fost obţinute informaţii concludente pentru analiza unui complex de acest gen, putând fi observate anumite elemente de sezonalitate.
Nivelul de abandon al aşezării din prima fază, se prezenta sub forma unui sediment omogen, maroniu cu pigmenţi de calcar şi chirpici ars. De asemenea acest nivel, care avea o grosime considerabilă, conţinea foarte multe fragmente ceramice de mari dimensiuni şi oase de animale de talie mare. A fost descoperit pe întreaga suprafaţă afectată de cercetări.
După demontarea acestui nivel au fost descoperite resturile unei locuinţe incendiate – SL5 şi a unei locuinţe neincendiate - SL6, care se află în cursul cercetărilor.
Sectorul Necropolă
În campania 2005 au continuat cercetările în necropola de pe terasa de vis-a-vis de tell. Terasa se află la cca. 100 m NE de tell, reprezentând terasa înaltă a Mostiştei. Pentru realizarea obiectivului propus s-a realizat un caroiaj de 20 x 20 m pe terasa respectivă. Punctul de reper pentru realizarea caroiajului a fost reprezentat de borna topografică situată pe partea dinspre sat a terasei. A fost caroiată o suprafaţă de 100 x 100 m, carourile fiind denumite A1, A2, A3, A4, B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4, D1, D2, D3, D4, E1, E2, E3, E4. Metoda de cercetare a constat în realizarea unor sondaje, amplasate la în perimetrul mormântului M1 descoperit în campania 2004. Măsurătorile altimetrice s-au realizat de la punctul 0 reprezentat de borna topografică menţionată. În această campanie au fost realizate 8 sondaje: S12 (3 x 1 m) orientat NV-SE, amplasat în c. C3; S13 (3 x 1 m) orientat NE-SV, în c. C3; S14 (3 x 1 m) orientat NV-SE, amplasat în c. C2; S15 (3 x 1 m) în c. C2, orientat NE-SV; S16 (3 x 1 m) orientat NV-SE, amplasat în c. C3; S.17 (8 x 1 m) plasat în c. C2, orientat NV-SE; S18 (3 x 1 m) orientat NE-SV, amplasat în c. C2; S.19 (3 x 1 m) în c. C2, orientat NV-SE. În sondajul S13 la -0,90 m a fost identificat primul mormânt din această campanie, notat M3. Pentru cercetarea acestuia a fost realizată o casetă de 1 x 1 m. Mormântul conţinea un schelet de copil, în poziţie chircită lateral dreapta. În sondajul S19, în profilul SV, la –1,40 m a fost descoperit un alt mormânt, notat M4. Pentru cercetarea mormântului a fost realizată o casetă de 1 x 1 m. Mormântul conţinea un schelet de adult, în poziţie chircită lateral stânga. Inventarul funerar al acestui mormânt consta într-o herminetă şi un ac de cupru. Ambele schelete au fost predate spre analiză CCA Bucureşti.
Cercetările de la Măriuţa se desfăşoară pe o suprafaţă de 260 m2, amplasată în partea sud-estică a aşezării, împărţită în sectoare de 6 x 6 m, peste care se suprapune un caroiaj de 2 x 2 m, pentru o mai bună evidenţă stratigrafică.
Tehnica de cercetare utilizată este asemănătoare cu cea de la Hârşova-tell, jud Constanţa şi Borduşani Popină, jud. Ialomiţa - metodă şi tehnică de săpătură pluridisciplinară.
Obiectivele cercetărilor viitoare: cercetarea întregului nivel inferior al aşezării gumelniţene, cercetarea terasei de vis-a-vis de tell-ul eneolitic, cercetarea necropolei gumelniţene.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
