Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Măriuţa | Commune: Belciugatele | County: Călăraşi | Site: La Movilă | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006 Epoch Neolithic Periods Eneolithic Site Category Domestic Site Types Tell Map it   Find it on the Romanian map County / District  Călăraşi Locality   Măriuţa Commune   Belciugatele Site  La Movilă Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare Ignat Theodor Aurelian Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Lazăr Alexandru Cătălin Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Parnic Andreea Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Parnic Valentin Aurel Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi Popovici Dragomir Nicolae Muzeul Naţional de Istorie a României Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare Vlad Florin Muzeul Judeţean Ialomiţa National Arch. Record Site Code 101136.01 Report Aşezarea de la Măriuţa, punctul La Movilă, este situată pe malul drept al Mostiştei, la 200 m NE de sat şi face parte din terasa pe care cursul Mostiştei o înconjoară, datorită faptului că în curgerea sa de la N spre S, în dreptul satului, face o buclă, întorcându-se spre N cu 180°. În acest fel, aşezarea gumelniţeană este înconjurată de apă, pe latura vestică şi pe cea estică. În cursul campaniei din anul 2006 au fost continuate şi definitivate cercetările în locuinţele neincendiate SL 3 şi SL 4 . Au continuat cercetările şi în zona menajeră din imediata apropiere a locuinţelor SL 1 şi SL 2. Nivelul de abandon al aşezării din prima fază, după demontarea locuinţelor SL3 şi SL 4, se prezenta sub forma unui sediment omogen, maroniu cu pigmenţi de calcar şi chirpici ars. De asemenea acest nivel, care avea o grosime considerabilă, conţinea foarte multe fragmente ceramice de mari dimensiuni şi oase de animale de talie mare. A fost descoperit pe întreaga suprafaţă afectată de cercetări. Obiectivele campaniei de cercetări din anul 2006, au fost: - definitivarea cercetării nivelului de abandon al primei faze de locuire a tell-ului - cercetarea zonei menajere din imediata apropiere a SL 2. - cercetarea locuinţelor SL5 şi SL 6 - cercetarea primului nivel de locuire gumelniţean - verificarea relaţiei dintre aşezarea gumelniţeană şi zona învecinată În campania din anul 2006 au continuat cercetările cu caracter pluridisciplinar în cadrul programului “Organizarea, amenajarea şi utilizarea spaţiului la comunităţile eneolitice din bazinul inferior al Dunării”. În cursul campaniei au fost continuate cercetările în zona menajeră din SC, St. 1 şi St 2. Pentru studiile de arheozoologie s-au realizat prelevări din câteva zone considerate a fi zone de deşeuri bogate în materiale faunistice. Scopul acestor prelevări a fost de a crea un referenţial privind raportul dintre diverse artefacte pentru astfel de structuri mai ales că stadiul cercetărilor din acesta aşezare este unul incipient. Au continuat şi cercetările din nivelul de abandon al primei faze de locuire a tell-ului, care se prezenta sub forma unui sediment omogen, maroniu cu pigmenţi de calcar şi chirpici ars. De asemenea acest nivel, care avea o grosime considerabilă, conţinea foarte multe fragmente ceramice de mari dimensiuni şi oase de animale de talie mare. După demontarea nivelului de abandon au fost descoperite resturile de pereţi de la două locuinţe, una parţial incendiată SL 5 şi o alta abandonată SL 6. Locuinţa SL 5, a fost descoperită în SC, St. 2, pe o mică suprafaţă în zona afectată de cercetări. Resturile de pereţi se prezentau sub forma unui sediment omogen roşiatic, parţial ars. Nu a putut fi identificata podeaua şi structura de combustie a locuinţei, fiind descoperite doar resturi disparate de plăcuţe de vatră. Locuinţa SL 6, abandonată a fost descoperită în SB, St 2 şi SC St 1, pe o suprafaţă de cca. 24 m2, orientată N-S. Resturile de pereţi se prezentau sub forma unui sediment lutos, gălbui, neomogen, afectat de activitatea crotovinelor. Au fost demontate resturile de pereţi urmând ca în campaniile următoare să continue cercetările. Pe întreaga suprafaţă cercetată au fost descoperite foarte multe fragmente ceramice, care provin în general da la vase de capacitate medie, dar foarte puţine piese întregi. Pentru verificarea stratigrafiei sitului, au fost reluate cercetările la profilul magistral din SA, cercetări efectuate de Mihai Şimon, în anii 1984-1991. Astfel, a fost îndreptat şi reinterpretat profilul de E, pe o L de cca. 10,5 m. Şi o ad. de 3,9 m. Sector Necropolă În campania 2006 au continuat cercetările în necropola de pe terasa de vis-a-vis de tell. Terasa se află la cca. 100 m NE de tell, reprezentând terasa înaltă a Mostiştei. Pentru realizarea obiectivului propus s-a realizat un caroiaj de 20 x 20 m pe terasa respectivă. Punctul de reper pentru realizarea caroiajului a fost reprezentat de borna topografică situată pe partea dinspre sat a terasei. A fost caroiată o suprafaţă de 100 x 100 m, carourile fiind denumite A1, A2, A3, A4, B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4, D1, D2, D3, D4, E1, E2, E3, E4. Metoda de cercetare a constat în realizarea unor secţiuni, amplasate la în perimetrul mormântului M4 descoperit în campania 2005. Măsurătorile altimetrice s-au realizat de la punctul 0 reprezentat de borna topografică menţionată. În această campanie au fost realizate 3 secţiuni: S20 (8 x 2 m) orientat NV-SE, amplasat în c. C3; S 21 (10 x 2 m) orientat NE-SV, în c. C2; S 22 (10 x 2 m) orientat NV-SE, amplasat în c. C2. În secţiunea S21 la -0,95 m a fost identificată o groapă circulară (cu d de 0.50 m), ce conţinea diverse materiale gumelniţene (fragmente ceramice, unelte de silex şi oase de animale). În sondajul S22, în profilul SV, la -0,91 m a fost descoperit un nou mormânt, notat M5. Pentru cercetarea acestuia a fost realizată o casetă de 1 x 1 m. Mormântul conţinea un schelet, în poziţie chircită lateral dreapta. Inventarul funerar al acestui mormânt consta într-o lamă de silex depusă lângă craniu. Acest schelet a fost predat spre analiză CCA Bucureşti. Arheozoologie Valentin Radu, Adrian Bălăşescu Pentru studiile de arheozoologie s-au realizat prelevări din câteva zone considerate a fi zone de deşeuri bogate în materiale faunistice. Scopul acestor prelevări a fost de a crea un referenţial privind raportul dintre diverse artefacte pentru astfel de structuri mai ales că stadiul cercetărilor din acesta aşezare este unul incipient. Prima etapa a studiului a constituit cuantificarea fiecărui tip de material. Primul eşantion a rezultat din cernerea a 50 litri de sediment. Au fost identificate resturi provenind de la materiale organice (cărbune, seminţe, scoici şi oase) si neorganice (silex, ceramică, chirpici). Raportul între aceste doua tipuri de materiale este de 26,07% la 73,93%. Pentru cel de-al doilea eşantion obţinut din 90 litri de sediment raportul este de 11,58% materiale organice la 88,42% materiale anorganice. Aceste rapoarte ne pot indica densitatile tipurilor de materiale dar nu ne pot da şi detalii cu privire la calitatea acestora. De aceea în faza următoare se vor prelucra separat toate aceste materiale si se va stabili importanta lor. Raport sedimentologic preliminar Constantin Haită În campania de cercetări arheologice 2006 a fost analizată, din punct de vedere sedimentologic stratigrafia profilului magistral din SA. Succesiunea stratigrafică observată pe acest profil poate fi prezentată astfel (din bază către partea superioară): 1. Nivel siltic argilos, brun gălbui şi nivel argilos, brun cenuşiu mediu, la partea superioară, atribuite paleosolului anterior locuirii gumelniţene. 2. Nivelurile de săpare şi de umplutură corespunzătoare unei gropi sau unui şanţ în interiorul căreia/căruia au fost observate două gropi de par, situate în extremităţi. Această primă intervenţie în solul preistoric prezintă, pe profilul analizat, o l de 2,5 m şi o ad.max de 1,30 m şi prezintă două niveluri de umplutură. Cel din bază este constituit din sediment siltic, cenuşiu, eterogen, poros, cu granule fine de cărbune şi chirpici ars. La partea superioară, umplutura este constituită dintr-un amestec de sedimente siltice şi argiloase, cenuşiu închis şi verzui, cu structură granulară, foarte eterogen, ce conţine rare fragmente ceramice, granule de chirpici ars şi cărbune fin. Prima groapă de par este situată în extremitatea nordică cea mai adâncă (săpătura fiind realizată în trepte) iar umplutura este constituită din sediment siltic, cenuşiu închis, poros, omogen. Groapa de par situată la extremitatea sudică este tăiată in nivelul de sol şi acoperită de nivelul de umplutură superior. Umplutura acesteia este constituită din silt argilos, cenuşiu, friabil, poros. Cele două gropi de par sunt interpretate ca făcând parte din aceeaşi structură/amenajare, dar sunt decalate pe verticală. La cca. 0,20 m de marginea de N a gropii unde este situat primul par, o altă groapă de par, cu umplutură siltică argiloasă, cenuşiu închis, eterogenă, cu structură granulară fină (fragmente de sediment cu dimensiuni cm) a fost săpată în nivelul de sol si acoperită de acelaşi nivel de locuire ca întreaga structură alcătuită din groapa sau şanţul de mari dimensiuni şi cele două gropi de par din interior. În imediata apropiere a extremităţii sudice, cea de a patra groapă de par este săpată în umplutura celei de a doua, umplutura acesteia fiind constituită din sedimente siltice argiloase cenuşiu verzui, foarte eterogen, cu cărbune fin şi granule de chirpici ars. Aceasta poate fi atribuită unui moment ulterior din funcţionare acestei structuri/amenajări. 3. O alternanţă de niveluri ocupaţionale siltice mai groase, ce conţin, în general, rare fragmente ceramice, granule de chirpici ars şi nears, cărbune fin, cenuşă şi scoici, şi lentile fine, cu grosime mm-cm de cenuşă, arsură, cărbune, scoici sau sedimente siltice şi argiloase. Această succesiune însumează o grosime de cca. 1,20 m. 4. În zona corespunzătoare structurii prezentate, succesiunea stratigrafică se continuă cu niveluri siltice de culoare cenuşie, cu structură granulară, cu rare granule fine de cărbune, mai compacte, suprapuse de un strat gros de chirpici nears, de culoare gălbui portocalie şi cenuşie, fără constituenţi antropici, limitat de o groapă cu umplutură siltică de culoare cenuşiu deschis, granulară, eterogenă, cu granule de chirpici ars şi nears, cărbune fin şi scoici. Această secvenţă a fost interpretată ca reprezentând o locuinţă distrusă neincendiată. Lateral, în zona de S, succesiunea stratigrafică este continuată cu un nivel de chirpici gălbui, omogen, friabil suprapus de un nivel siltic, cenuşiu deschis, cu carbonaţi, rare fragmente de cărbune şi lut. Aceste două niveluri ar putea să corespundă locuinţei neincendiate sau zonei de exterior a acesteia, fiind situate la acelaşi nivel stratigrafic. 5. Nivel de silt şi nisip fin, brun cenuşiu deschis, eterogen, cu rare granule de carbonaţi, fragmente ceramice, chirpici ars, oase şi cenuşă; prezintă frecvente bioturbaţii de mari dimensiuni. 6. Nivel de silt nisipos, brun cenuşiu închis, omogen, friabil, cu rare granule de carbonaţi, fragmente ceramice, chirpici ars, oase şi cărbune. Ultimele două niveluri de locuire prezentate corespund şi orizonturilor de sol actual. Modul de funcţionare sau scopul pentru care a fost realizată această structură este dificil de înţeles în prezent. Aşa cum a putut fi observat în campania 2006, este posibil ca structura identificată pe profilul magistral al SA să fie completată de o serie de gropi de par, organizate pe două şiruri paralele. Abstract other lang. Abstract   The settlement of Măriuţa, the location of La Movilă, is situated on the right bank of Mostiştea. During the 2006 campaign we continued and finalized the excavations in the unfired sunken-floored buildings SL 3 and SL 4, as we aimed also at looking into the first Gumelniţa occupation level as well as at checking the relation between the Gumelniţa settlement and the neighbouring area. During the 2006 campaign we continued the multidisciplinary researches within the program “Organizing, setting and using the space with the Eneolithic communities in the lower basin of the Danube”. Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO