Excavation Year |
2002 |
Epoch |
Hallstatt;
Latene;
Early Medieval
|
Periods |
Hallstatt;
La Tène;
Byzantine Period
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Nufăru |
Commune |
Nufăru |
Site |
proprietatea Vasile Dumitrescu |
Site Sector |
Proprietatea Mircea Lucian Dumitrescu; Proprietatea Ilie Rubanschi |
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Andonie |
Corneliu |
|
Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" |
Apostol |
Virgil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bănăseanu |
Anca |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Cârligeanu |
Andi |
|
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
Damian |
Oana |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Damian |
Paul |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Eftimie |
Ioana |
|
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Ioniţă |
Vasile |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
Mușter |
Claudia |
|
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
Oanea |
Ovidiu |
|
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Stănică |
Aurel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Ştirbulescu |
Christina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Ţiculeanu |
Gelu |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
Vasile |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
National Arch. Record Site Code |
161062.09
161062.10
161062.11
161062.12
|
Report |
Pe proprietatea Mircea Lucian Dumitrescu, cunoscută ca proprietatea Vasile Dumitrescu din referirile la săpăturile anterioare (1993-1995, 1998) efectuate pentru descărcarea terenului de sarcină arheologică în vederea construirii unei locuinţe8, proprietate amplasată în interiorul fortificaţiei bizantine aflată în intravilanul localităţii Nufăru, pe DS 120, la nr. 262, la sud de punctul "Piatră" şi de zidul instalaţiei portuare, s-a realizat un sondaj prin intermediul unei casete de 3 x 2 m, în vederea cercetării unei zone în care urmează să se amenajeze bazinul vidanjabil al locuinţei deja construite, amintite mai sus, casetă în care s-a coborât până la adâncimea de -5,20 m, atât cât a permis natura solului zonei şi spaţiul restrâns de lucru. Obiectivele săpăturii au constat din realizarea unei verificări a stratigrafiei zonei, obţinerea de noi elemente privind vieţuirea din interiorul perimetrului fortificat al aşezării de epocă bizantină, ca şi referitor la nivelele ocupaţionale anterioare epocii medievale. Observaţiile stratigrafice, numeroasele materiale ceramice şi cele câteva complexe arheologice cercetate parţial au dus la identificarea în suprafaţa excavată, după eliminarea stratului vegetal gros de 1 m, a două mari etape de ocupare a sitului: una aparţinând evului mediu timpuriu (epoca bizantină), o depunere groasă de 1,70 m, cu două nivele de locuire (databile în veacul al XI-lea - pământ cenuşiu gălbui şi în secolele XII-XIII - pământ cenuşiu prăfos) şi una atribuibilă în linii mari epocii getice, marcată de un strat de pământ cenuşiu castaniu cu pigmenţi de arsură, de cca. 2,50 m grosime, ce urmează imediat nivelului medieval timpuriu, conţinând numeroase materiale arheologice încadrabile acestei perioade. Complexele arheologice reperate în zona respectivă constau din locuinţe şi gropi conţinând materiale ceramice databile în secolele XII-XIII, o locuinţă aparţinând secolului XI şi gropi conţinând materiale ceramice specifice epocii Latene, precum şi câteva fragmente ceramice hallstattiene (cultura Babadag). Materialul arheologic, aflat în stare fragmentară, este reprezentat atât de ceramică aparţinând epocii bizantine (uzuală din specia nisipoasă, acoperită cu dungi lustruite de angobă roşie şi smălţuită, decorată mai ales prin pictare), cât şi de vase încadrabile în epoca getică (produse locale modelate cu mâna, din specia poroasă, oale-borcan, cu proeminenţe sau butoni, ornamentate cu brâuri alveolate sau crestate, lucrate cu roata, ca şi din pastă fină, cenuşie, decorată prin lustruire, provenind de la castroane, ceşti, căni, strecurători, fructiere) şi importuri elenistice: amfore, ceramică attică cu firnis negru. Apreciem că această cercetare a adus elemente importante referitoare la stratigrafia din zona intra muros a cetăţii bizantine, în special în ceea ce priveşte nivelele ocupaţionale anterioare edificării fortificaţiei. Sondajul efectuat pe proprietatea Ilie Rubanschi, amplasată la vest de localul Prislav, la nr. 282, la circa 70 km vest faţă de zidul de incintă vestic al cetăţii bizantine, pentru cercetarea unei zone de 100 m2, reprezentând perimetrul construibil al unei viitoare case, s-a realizat prin intermediul a trei secţiuni, orientate E - V, cu dimensiunile de 6 x 3,5 m, 10 x 2 m şi 10 x 2 m, în care săpătura a atins adâncimea de 2 m, permisă de natura solului zonei, situate destul de aproape de malul Dunării. Din punct de vedere stratigrafic, în suprafaţa excavată s-a putut observa o depunere de pământ galben, menită a înălţa terenul, un strat de pământ vegetal, un nivel puţin consistent conţinând materiale ceramice aparţinând secolelor XII-XIII şi nivelul ocupaţional marcat de o serie de complexe, aparţinând sfârşitului secolului X şi secolului XI. Complexele arheologice cercetate parţial în zona respectivă, constau din: o groapă cu materiale ceramice databile în secolul al XIII-lea şi 5 locuinţe, documentate prin bazele de piatră, amprentele pereţilor de chirpici şi podelele de pământ galben, având dimensiunile surprinse de 3,5 x 1,5 m, 3,7 m x 2,25 m, 4 x 2 m, 5,6 x 1,9 m, 4,6 x 1,8 m, locuinţe dotate cu vetre simple sau cu cuptoare rectangulare de piatră (cu dimensiunile de 0,95 x 0,87 m şi înălţimea de 0,32 m), databile în secolele X-XI. Materialul arheologic rezultat din cercetarea întreprinsă pe proprietatea Rubanschi este reprezentat de ceramică din specia nisipoasă, ceramică acoperită cu smalţ de culoarea zahărului ars, amfore, vase de provizii, obiecte de sticlă şi piese de os şi corn. Apreciem că această cercetare a adus elemente importante în ceea ce priveşte informaţia noastră asupra vieţuirii din zona extra muros a cetăţii bizantine, cunoscută ca fiind mai densă la sud de zidul de incintă bizantin, dar despre a cărei extindere la vest de acesta nu aveam până în prezent nici un fel de informaţii. Continuarea cercetărilor: Se impune pe proprietatea Adrian Petre pentru încă o campanie, până la epuizarea nivelelor arheologice din spaţiul ce va fi afectat de viitoarea construcţie, extragerea şi conservarea complexelor de lemn rămase in situ în anul 2002; totodată, faptul că proprietatea Petre este traversată de la nord la sud de zidul de incintă de vest al cetăţii bizantine ar permite o nouă cercetare a acestui monument şi completarea imaginii asupra situaţiei vieţuirii atât intra, cât şi extra muros. În punctul Trecere bac este necesară continuarea cercetării instalaţiei portuare cu complexele adiacente, dezvelirea sa integrală până în dreptul DS 120, urmată de conservarea şi punerea în valoare a acestui monument important pentru istoria aşezărilor portuare de la Dunărea de Jos.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|