Excavation Year |
1994 |
Epoch |
Late Medieval
|
Periods |
|
Site Category |
Defence
|
Site Types |
Citadel
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Bihor |
Locality |
Oradea |
Commune |
mun. Oradea |
Site |
Cetate |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Marta |
Doru |
|
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Rusu |
Adrian Andrei |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
National Arch. Record Site Code |
26573.01
|
Report |
Studiul resturilor faunistice. Luminiţa Bejenaru, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi Materialul arheozoologic din Cetatea Oradea, care face obiectul prezentului studiu, provine din trei secţiuni efectuate în anul 1994, cronologic fiind reprezentată perioada secolelor XII-XVII. Materialul faunistic a fost examinat separat pentru fiecare structură arheologică delimitată, făcîndu-se însă şi unele caracterizări globale. Determinările specifice au stabilit prezenţa mai multor specii de peşti, păsări şi mamifere; majoritatea resturilor fiind de provenienţă menajeră. Predominante sunt mamiferele, îndeosebi cele domestice. Analizele somatoscopice, biometrice şi statistice conduc spre aprecieri de ordin morfologic, ecologic şi economic ale eşantionului reprezentat.
Cetatea Oradea Cercetarea arheologică s-a concentrat asupra aripii de sud-est a vechiului palat episcopal pentru finalizarea cercetării acestei zone a vechii cetăţi orădene. În cursul cercetărilor a fost bine pusă în evidenţă o fortificaţie de pământ cu palisade, refăcută de două ori. Locuirea aferentă este compartimentată stratigrafic pe două etape. Cea mai veche este însoţită de ceramică de import bizantină, decorată cu smalţ. În al doilea nivel a fost cercetată o locuinţă de suprafaţă cu material ceramic, osteologic şi numismatic foarte bogat şi cu cuptor exterior. În vederea nivelării terenului pentru construcţia celei dintâi aripi a palatului episcopal, au fost aduse diferite materiale din preajma catedralei distruse de tătari în 1241 (fragmente de plăci de marmură, frescă, obiecte de podoabă). S-au identificat dimensiunile exacte ale aripii palatului respectiv, cu amenajările interioare păstrate ori modificate (compartimentări, piloni centrali, podele etc.). S-a identificat de asemenea, urma unei porţi amenajate în exteriorul palatului, la îmbinarea cu cea de-a doua aripă principală. Materialele arheologice aferente funcţionării palatului sunt puţine. Remarcăm printre cele deosebite fragmente de sticlărie şi un mic cep de bronz bine datat în secolul al XV-lea. De asemenea, în straturile de umplere au apărut fragmente de cahle cu nişe, corespunzătoare aceleiaşi perioade istorice. Materialul litic este ilustrat îndeosebi de câteva piese aparţinătoare catedralei de secol XIV (friză ori cornişă şi profile trasate pe blocuri nelucrate) şi altele renascentiste. Din punct de vedere al bogăţiei materialului arheologic mărunt (piese numismatice, mici piese de bronz, obiecte de os, sticlă şi ceramică de diverse tipuri şi epoci), campania 1994 a fost cea mai bogată de până în prezent.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|