Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Ploieştiori | Commune: Blejoi | County: Prahova | Site: Serus | Excavation Year: 2012

Excavation Year   2012
Epoch
Bronze Age
Periods
Early Bronze Age
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Tumular grave
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Prahova
Locality   Ploieştiori
Commune   Blejoi
Site  Serus
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Dumitrescu Claudia Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Frînculeasa Alin Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Negrea Octav Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Preda Bianca Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
National Arch. Record Site Code 130696.03
Report Situl de la Blejoi a fost identificat prin cercetări de suprafaţă în anul 2010. Avea aspectul unei movile aplatizată cu înălţimea de aproximativ 1.2 m şi diametrul maxim în jur de 40 m. Era amplasat la marginea de vest a oraşului Ploieşti, la 350 m nord-nord-vest de podul ce supra-traversează calea ferată Ploieşti-Braşov. În apropierea acestuia se află alte 4-5 movile de dimensiuni asemănătoare.
Cercetările preventive au vizat acest obiectiv deoarece firma SERVICE AUTO SERUS S.R.L. urma să construiască în apropierea parării supermarketului REAL un „showroom auto P+M, atelier reparaţii, magazine piese auto, spălătorie auto, împrejmuire, alei, parcări, panouri publicitate, totemuri, rezervoare apă, post trafo, bazin de retenţie, separator nămol şi hidrocarburi, utilităţi şi branşament”, investiţie destinată produselor Renault.
În etapa de pregătire a cercetării arheologice a fost realizată ridicarea topografică în sistem Stereo 70 a perimetrului afectat de investiţie. Ridicarea topografică a fost completat de un Ortofotoplan peste care a fost suprapus planul săpăturii arheologice. Având în vedere tipul de obiectiv, pentru determinarea adâncimilor a fost amplasat un punct zero absolut de la care au fost raportate descoperirile utilizându-se o nivelă topografică SOKIA.
Pentru observaţii stratigrafice au fost păstraţi martori stratigrafici ce s-au intersectat în zona centrală a movile, dispuşi „în cruce”. Aceştia au fost orientaţi nord – sud (martor stratigrafic I) şi est - vest (martor stratigrafic II). Au fost caroiaţi din 2 în 2 m cu cifre romane (martorul stratigrafic I), respectiv cu cifre arabe (martorul stratigrafic II). Au avut grosimea de 1 m, lungimea de 50 m. Prin trasarea martorilor stratigrafici „în cruce” au fost obţinute 4 suprafeţe, denumite în funcţie de poziţionare acestora astfel: 1 - suprafaţa nord-estică; 2 - suprafaţa sud-estică; 3 - suprafaţa sud-vestică; 4 - suprafaţa nord-vestică.
Etapele următoare ale cercetării au fost:
- lucrări mecanizate prin utilizarea unei excavator cu cupa dreaptă prin care au fost demontate începând de la nivelul superior cele patru suprafeţe; demontarea suprafeţelor s-a făcut alternativ, în planuri opuse, pentru a permite conservarea martorilor stratigrafici, după cum urmează: I. suprafaţa sud-estică (2); II. suprafaţa nord-estică (1); 2. suprafaţa sud-vestică (3); suprafaţa nord-vestică (4);
- lucrări manuale de detaliu: taluzări, răzuieli succesive necesare înregistrărilor şi corelărilor stratigrafice, operaţiuni de şpăcluire şi prelucrare a complexelor arheologice; taluzările au fost realizate cu zilieri angajaţi; lucrările cu şpaclul, troela etc. au fost realizate de arheologi;
- înregistrarea grafică a stratigrafiei şi a planimetriei;
- măsurători şi relevee pentru racordarea suprafeţelor şi complexelor arheologice descoperite;
- înregistrarea fotografică a situaţiilor şi complexelor arheologice;
- demontarea, colectarea şi ambalarea artefactelor.
Complexul funerar are următoarea succesiune stratigrafică generată de lucrările de amenajare a movilei:
- construcţia gropii: a fost săpată aproximativ 0,40 m; groapa a perforat nivelul antic, cenuşiu-prăfos cu pietricele mărunte şi depozitul de agregate minerale (pietriş);
- pământul şi pietrişul excavat au fost aşezate lateral în apropierea marginii scurte de vest a gropii formând o mică movilă alungită cu diametrul lung de 1,60 m şi înălţimea maximă de 0,25 m;
- după ce a fost depus defunctul, groapa a fost astupată cu pământ brun-roşcat, natural;
- peste complex a fost ridicată mantaua (nucleu iniţial); a fost utilizat pământ cenuşiu amestecat cu pietricele mărunte, natural (lutit); movila avea iniţial diametrul de circa 20 m şi înălţimea maximă de 0,60 m;
- peste această manta apare stratul arabil de culoare cenuşie (la uscare), gros de 0,30 m.
- deasupra mantalei există stratul afectat de arătură maroniu-roşcat cu o grosime maximă de 0,30 m şi care acoperă în diametru aproape 40 m.
A fost descoperit un singur mormânt (M1), poziţionat în zona centrală, sub manta. A fost identificat la -0,95-1 m adâncime, baza gropii se afla la -1,22 m faţă de punctul zero. Groapa funerară era săpată în depozitul natural de pietriş, era orientată vest-est, avea forma rectangulară cu colţurile rotunjite, iar dimensiunile erau de 1.55 x 0.68 m. Pietrişul rezultat din săparea gropii a fost aşezat la vest de aceasta formând o movilă alungită de formă semilunară, înaltă de cca 0,25 m, având 1,60 x 0,70 m (NS-EV). Defunctul era aşezat în decubit dorsal, cu capul la vest, membrele superioare întinse pe lângă corp, picioarele ridicate şi strânse căzute pe marginea de sud a gropii. Scheletul conservat parţial era deranjat de ganguri de animale. Nu a avut inventar şi nici ocru. Determinări antropologice: bărbat, adult, înălţimea de 169,81 cm. Având în vedere analogiile ce ţin de standarul funerar, mormântul poate fi atribuit epocii bronzului timpuriu, aparţine orizontului înmormântărilor Jamnaja.
În judeţul Prahova în timpul celui de-al doilea război mondial au fost cercetaţi doi tumuli la Ploieşti-Triaj „Movila I” şi Ploieşti-Triaj „Movila II”, iar în anii 2004 şi 2005 alţi doi în localităţile Blejoi „Mobel Auto” şi Ariceştii-Rahtivani „Crângu lui Bot”. În anul 2011 au fost cercetaţi o serie de şase tumuli în următoarele locaţii: Ariceştii-Rahtivani „Balastiera General Construct”, Ariceştii-Rahtivani „Allianso”, Păuleşti „DE 60”, Păuleşti „Lizeră Pădure”, Păuleşti „Metro”, Strejnicu „Don”. Tumul-ul de la Blejoi „Serus” se adăugă astfel unui lot devenit mai consistent datorită cercetărilor recente, iar rezultatele vor putea explica ceva mai convingător evoluţia fenomenului înmormântărilor tumulare Jamnaja în acest areal geografic.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1. Frînculeasa Alin, Contribuţii privind mormintele Jamnaja din Muntenia. Cercetări arheologice la Ariceştii-Rahtivani – jud. Prahova, Tyrageţia SN 1 (16), nr. 1, 2007, p. 181-193.
2. Paveleţ Eugen, Cercetări arheologice preventive întreprinse în tumulul situat pe raza comunei Blejoi, jud. Prahova, Mousaios. Buletinul Muzeului Judeţean Buzău, 12, 2007, p. 107-122.
3. Nestor Ion, Raport asupra cercetărilor şi săpăturilor arheologice de la Ploieşti-Triaj şi de la Sărata Monteoru-Buzău, Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice, 1942, 1943, p. 160-161.
4. Nestor Ion, Raport asupra cercetărilor si săpăturilor de salvare făcute la Ploieşti-Triaj şi Brazi, între 21 octombrie si 7 noiembrie 1942, Rapoartele Muzeului Naţional de Antichităţi, 1944, p. 29-31.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu