Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
Periods |
Late Bronze Age;
La Tène
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Rural settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Călăraşi |
Locality |
Radovanu |
Commune |
Radovanu |
Site |
Gorgana a doua |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Comşa |
Alexandra |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Constantin |
Cristina |
|
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Lungu |
Simona |
|
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
Mecu |
Laurenţiu |
|
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Mocanu |
Andrei Cosmin |
|
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Morintz |
Alexandru |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Schuster |
Cristian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Semuc |
Cătălina |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Şerbănescu |
Done |
Site director |
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
|
National Arch. Record Site Code |
104760.07
|
Report |
S-au continuat cercetările arheologice în situl arheologic de la Radovanu, reprezentativ pentru sfârşitul epocii bronzului, când în zonă a evoluat civilizaţia Radovanu şi pentru cea de-a doua epocă a fierului aici a fost o aşezarea de tip davă, din perioada clasică, sec. II-I a.Chr. Cercetările arheologice au fost reluate în acest punct în anul 2004 cu scopul cercetării în suprafaţa a staţiunii şi reconstituirii dinamicii habitaturilor de la sfîrşitul epocii bronzului şi din perioada sec. II-I a.Chr. În această campanie a continuat cercetarea unor complexe arheologice descoperite în secţiunile XXII–XXIV din anul 2004, iar pentru cercetarea în întregime a unor complexe de locuire a fost deschisă secţiunea XXV, paralelă cu secţiunile XXII-XXIII. Secţiunea XXV are lungimea de 34 m şi lăţimea de 2 m. În această secţiune au fost studiate două complexe de locuire geto-dacice, care aparţin cel de-al doilea nivel. Locuinţele construite în sistemul tradiţional din paiantă, aveau pereţii lutuiţi şi spoiţi cu o substanţă gălbuie. Preţioase observaţii s-au făcut asupra modului cum a fost amenajat spaţiul pe care s-a construit una dintre locuinţe. În prima etapă s-a îndepărtat molozul existent de la construcţii mai vechi şi astfel s-a ajuns sub nivelul de călcare, iar apoi terenul a fost nivelat cu un strat de lut galben adus, gros de 0,10-0,15 m, peste care s-a realizat o podea lutuită cu un strat gros de 0,03–0,05 m. În carourile 5 şi 15 ale secţiunii S XXV au fost descoperite două vetre decorate realizate pe un postament din lut b ătut. Vatra din caroul 5 (suprafaţa păstrată 1,20 x 1,10 m) prezenta un decor cu şnurul simplu în cruce. A doua vatra, cea din caroul 15 (suprafaţa păstrată 1,10 x 1,40 m) era prevăzută cu şnur dublu dispus în diagonală, fiind orientat pe direcţia punctelor cardinale. Această vatră suprapunea parţial o alta, nedecorată, situată la 0,25 m sub. Ambele vetre cu descor se aflau în afara locuinţelor. În secţiunea XXIV, în caroul nr. 3 a mai fost descoperit un chiup din epoca geto-dacică, care se află într-o stare precară de conservare. Au mai fost studiate şi alte complexe arheologice geto-dacice, majoritatea dintre ele fiind gropi menajere. Gropile din epoca geto-dacică au formă cilindrică sau tronconică, iar umplutura lor se compune din pietre de calcar, moloz de chirpici, bucăţi de vatră, cenuşă, oase de animale şi puţine fragmente ceramice. Din complexele arheologice din epoca geto-dacică cercetate s-au recolatat mai multe vase întregi sau întregibile, modelatoare de vase, râşniţe plate, fusaiole, un cosor de fier, o cataramă de bronz, o fibulă fragmentară, o mărgică de sticlă decorată cu „ochi”, un fragment de oglindă din material alb, o drahmă emisă de oraşul Apollonia şi căteva fragmente de vase elenistice de import. În secţiunea XXIII, la adâncimea de 1,40 m a fost interceptată parţial o locuinţă din epoca bronzului, care va fi studiată în campanile viitoare prin deschiderea unei noi suprafeţe. În secţiunile XXII-XXIII au fost interceptate şi studiate 9 gropi menajere din epoca bronzului. Aproape toate gropile din epoca bronzului studiate sunt de formă tronconică, au diametrul de peste 3 m şi ajung la adâncimi de peste 4 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura lor se compune din multă cenuşă, fragmente de chirpici, oase de animale şi fragmente ceramice. Din aceste complexe au fost recoltate 5 lame de silex, un pumnal de os, dăltiţe de os, un topor fragmentar din piatră şi fusaiole. Din complexele arheologice din epoca geto-dacică cercetate s-au recolatat mai multe vase întregi sau întregibile, modelatoare de vase, râşniţe plate, fusaiole, un cosor de fier, o cataramă de bronz, o fibulă fragmentară, o mărgică de sticlă decorată cu ,,ochi”, un fragment de oglindă din material alb, o drahmă emisă de oraşul Appolonia şi câteva fragmente de vase elenistice de import.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|