Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
Periods |
Late Bronze Age;
La Tène
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Rural settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Călăraşi |
Locality |
Radovanu |
Commune |
Radovanu |
Site |
Gorgana a doua |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Mecu |
Laurenţiu |
|
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Şerbănescu |
Done |
Site director |
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
|
National Arch. Record Site Code |
104760.07
|
Report |
Utilajul litic descoperit în campania 2005 Campania desfăşurată în anul 2005 a adus în atenţia colectivului de săpătură un număr de 6 piese din silex şi alte roci. Cele cinci piese din silex sunt toate de tip lamă şi prezintă pe faţa superioară desprinderi anterioare predeterminate paralele (4) şi subparalele (1). O singură lamă a fost descoperită într-o groapă atribuită pe baza conţinutului (ceramică) epocii bronzului, celelalte patru fiind scoase la suprafaţă din stratul de cultură situat la adâncimi cuprinse între 1,30 şi 1,50 m, care aparţine, de asemenea, bronzului final, cultura Radovanu. Lungimile lamelor variază între 7 şi 13 cm, iar lăţimile meziale între 3 şi 4 cm. Din cele cinci lame doar una este neretuşată, celelalte prezentând toate retuşe. Lama neretuşată prezintă un bulb proeminent, talon faţetat şi pe faţa inferioară o convexitate aproape de zona mezială, rezultată în urma unui accident de debitaj. Lama descoperită în groapă are aplicate pe latura stângă retuşe directe, continui, abrupte, lamelare, în timp ce latura dreaptă este caracterizată de retuşe inverse, discontinui, scurte. Bulbul piesei este proeminent, talonul faţetat, iar pe faţa superioară conservă cortex, fiind astfel printre primele lame desprinse din nucleu. A treia lamă are bulbul proeminent, talonul faţetat şi prezintă pe latura stîngă retuşe directe, continui, abrupte, lamelare, în vreme ce pe latura opusă retuşele sunt discontinui, directe, scurte, solzoase. Următoarea lamă este un fragment mezial ce prezintă doar pe una din laturi retuşe inverse, continui, scurte, razante, solzoase. La unul din capete lama prezintă o troncatură dreaptă. Trebuie să menţionăm faptul că pe latura retuşată se remarcă lustru rezultat probabil în urma utilizării ei la tăiatul cerealelor. Ultima lamă, de fapt tot un fragment mezial, este retuşată pe ambele laturi, însă pe una din ele prin aplicarea de retuşe discontinui. Pe această latură retuşele sunt directe, abrupte şi paralele, iar pe cealaltă ele sunt directe, razante, marginale, solzoase. Pe latura caracterizată de retuşe continui fragmentul de lamă prezintă- ca şi cel precedent- lustru datorat utilizării lui în procesul de culegere a cerealelor. În ceea ce priveşte materia primă trebuie spus că cele două lame ce prezintă lustru sunt realizate dintr-un silex de bună calitate, omogen, de culoare maronie, provenit cel mai probabil din platforma balcanică , ceea ce arată că între populaţiile de la nord şi sud de Dunăre se realiza un schimb de materii prime. Silexul din care au fost realizate celelalte trei piese este neomogen, cu impurităţi, are culoarea bej-maroniu şi provine probabil din Dobrogea. Ultima piesă este un fragment de topor realizat probabil dintr-un şist silicios de culoare neagră. Piesa are o lungime de 7,5 cm şi o lăţime mezială de 4 cm. Gaura pentru înmănuşare are un diametru de 2 cm şi este realizată la o distanţă de 4,5 cm de partea activă. Datorită unei intense utilizări partea activă este puternic afectată.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|