Excavation Year |
2012 |
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
Periods |
Eneolithic;
La Tène
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Tell;
Isolated grave
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Călăraşi |
Locality |
Radovanu |
Commune |
Radovanu |
Site |
Gorgana a doua |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Nălbitoru |
Alexandru |
|
Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
Schuster |
Cristian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Şerbănescu |
Done |
|
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
Tuţulescu |
Ion |
|
Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
|
National Arch. Record Site Code |
104760.07
|
Report |
Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în perioada 30.07-24.08.2012, obiectivul principal fiind stabilirea statrigrafiei tell-ului eneolitic, dar şi de continuarea săpăturilor pe terasa din imediata apropiere, respectiv în suprafeţele S.II-S.III. În S. II a fost identificată o locuinţă neincendiată notată L.7 (L.1/2012), de mari dimensiuni. Complexul aparţine culturii Gumelniţa, limitele sale fiind surprinse şi în S. III. În partea de nord a locuinţei au fost descoperite bucăţi de vatră, instalaţia de încălzit fiind deranjată de Gr. 5 de factură getică. Inventarul arheologic a constat din fragmente ceramice, câteva piese de râşniţă, silexuri şi resturi osteologice de la animale de talie mare. În zona de nord-est a suprafeţei au fost cercetate mai multe gropi: Gr. 26, getică; Gr. 27 şi Gr. 28, Gumelniţa. De formă ovală, Gr.26 era orientată est-vest (2,10 x 1,70 m), secţiona Gr. 28. Gr. 26 deţinea o peliculă de 10 cm de lut galben în partea superioară: Inventarul este alcătuit din fragmente de vase ca: fructieră, vase borcan, chiup, amforă etc. Alături de materialul ceramic, complexul mai conţinea resturi osteologice de la animale, cărbuni şi chirpici. Gr. 28 a avut forma circulară, aceasta este secţionată de groapa dacică în zona estică. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, scoici, cărbune, adâncimea suprinsă fiind de -0,60 m. Gr. 27, aflată în imediata apropiere a complexelor descrise mai sus, a fost suprinsă pe o lungime de 2,80 m şi o lăţime de 1,40 m. Alături de un material variat ceramic în partea de nord amintim de o depunere de cenuşă. Tot în S. II a fost descoperită şi Gr. 32, aparţinând aceleaşi culturi Gumelniţa. Complexul de mari dimensiuni (4,40 x 3 m) a fost secţionat de Gr.11 de factură Cernavodă I. În umplutura de culoare cenuşiu deschis au fost descoperite fragmente ceramice, dintre care ne-au atras atenţia un vas miniatural, un suport de vas şi un buton cu terminaţie zoomorfă, fragmente osteologice, scoici şi chirpici. În S. III a fost cercetată parţial din anul precedent, Gr. 11 (Cernvodă I) a fost golită cu prilejul investigaţiilor din anul acesta. De formă ovală, Gr. 11 deţinea în umplutură: 2 cranii de câine, fragmente osteologice secţionate intenţionat, altele sparte pentru a extrage măduva, fragmente ceramice decorate cu şnurul, scoici şi 2 împungătoare din os. Pe o bună suprafaţă a secţiunii au fost descoperite materiale arheologice alcătuite din fragmente ceramice, râşniţe, unelte de silex de factură gumelniţeană încadrate de noi într-o locuinţă neincendiată notată L. 10 (L. 4/2012). Cercetarea nu a relevat existenţa unei instalaţii de încălzit. Surprinsă în S. III, la 1 m vest faţă de profilul de est şi la 3 m nord faţă de cel de sud, Gr. 23, aparţinând culturii Cernavodă I, a avut forma ovală. Diametrul complexului a fost de 1,50 m. În umplutură lui au fost găsite: pietre de râu, fragmente osteologice şi material ceramic atipic culturii Cernavodă I. În colţul sud-estic al S. III, la un metru faţă de latura de estică şi la 0,50 m faţă de cea sudică, a fost identificată Gr. 24 - Cernavodă I. Aceasta deţinea în umplutură, fragmente ceramice şi osteologice, o lamă de silex şi un mic bulgăre de ocru. Pentru extinderea cercetărilor arheologice, S. III a fost prelungită cu o nouă suprafaţă notată S. IV (6,50 x6,50 m), iar S. II cu S. V (3x3 m). În ultima dintre noile secţiuni a fost descoperită Gr. 25 – getică, de mici dimensiuni (diametru de 0,70 m, adâncime 0,60 m. Umplutură a constat din câteva fragmente ceramice şi o monedă de argint, o drahmă, emisiune târzie a oraşului Dyrrhachium. În S.IV a fost surprinsă pe o suprafaţă de 2,80 m N-S şi 2,70 m E-V L. 8 (L.2/2012), aparţinând culturii Cernavodă I. În partea de est a complexului a fost descoperită o vatră deranjată, a cărei forme nu a putut fi stabilită. Instalaţia deţinea plăcuţe cu o grosime de 3,5 cm, făţuite o singură dată. L.8 deţinea ca material arheologic: fragmente de vase aparţinând culturii Cernavodă I, unelte din os (un ac şi un străpungător), râşniţe, chirpici etc. Tot în S.IV a fost documentată Gr. 29 – getică, poziţionată la 0,87 m nord faţă de profilul de sud şi la 3,45 m est faţă de profilul de vest al suprafeţei. Complexul, de formă ovală, avea diametrul de 1,42 x 1,27 m. Adâncimea a fost de 0,50 m. În umplutura de culoare brun-închisă au fost descoperite fragmente de chiup, străchini, vase-borcan, resturi osteologice, etc. Complexul menţionat mai sus secţionează un altul de factură gumelniţeană notată de noi Gr. 30. Orientată nord-sud, groapa de formă oval alungită a fost surprinsă pe o o suprafaţă de 1,68 x 1,50 m, limita sudică nefiind stabilită deoarece aceasta pătrunde în profilul suprafeţei. În umplutura de culoare cenuşiu deschisă au fost găsite, fragmente ceramice, părţi dintr-un perete de locuinţă neincendiată, un silex, scoici etc. La limita dintre S.IV şi S.V a fost identificată o nouă groapă notată cu Gr. 31. Complexul, aparţinând culturii Cernavodă I, de formă ovală (1 m E-V, 1,20 m N-S), deţinea fragmente ceramice de la un vas de mari dimensiuni, decorat cu şnurul pe buză şi cu brâu crestat amplasat pe gât. Alături de piesele semnalate au mai fost găsite un fragment de râşniţă şi un fragment de corn de cerb secţionat intenţionat, chirpic şi bucăţi de cărbune. Complexul se află amplasat la colţul de sud-est al locuinţei notate de noi L. 9. În S.V. a fost identificată pe o lungime de 2,40 m E-V şi 2 m N-S L.9 (L.3/2012) - Cernavodă I. Aceasta avea pereţi din lut galben cu un diametru de 13 cm. Limitele nu au putut fi precizate, datorită faptului că amplele laturi pătrundeau în profilele de nord şi vest. În interiorul locuinţei, în colţul de est a fost cercetată o vatră deranjată, cercetarea relevând existenţa unui număr de 5 plăcuţe. Având o grosime de 10 cm, acestea erau făţuite o singură dată. Alături de vatră, am putut semnala şi existenţa unei podine din lut galben cu o dimensiune de 3 cm. Pereţii căzuţi în interior deţineau în compoziţie paie tocate, iar unele fragmente de chirpici aveau urme de pari cu diametrul de 8 cm. Datorită puţinului material arheologic descoperit în L. 9, considerăm locuinţa a fost incendiată intenţionat. Pe tell, în S.1, a fost cercetată parţial în campania anului 2011 Gr.19. Investigaţiile continuate în anul 2012 au condus la identificarea unui nou schelet (M.4 getic). Gr. 19 poate fi considerată groapă ritualică. M. 4 a fost descoperit la 6 m est faţă de M. 1 şi la 1,60 m adâncime în raport cu nivelul de depunere al M.1. Gr. 19. (adâncimea maximă surprinsă este de 1,40 m) secţionează M. 3, descoperit în anul precedent. Complexul la care facem referire este sub formă de clopot, având dimensiunile surprinse la partea superioară: E-V = 2,20 m, N-S = 1,70 m. La bază Gr. 19 avea dimensiunile: E-V = 2,60 m, N-S = 2,23 m. Scheletul din M. 4., orientat nord-sud (lungimea de 1,70 m), defunctul era depus pe spate, cu înclinaţie spre dreapta: craniul: căzut pe partea stângă; corpul: întins pe spate cu capul orientat spre nord, picioarele spre sud; cutia toracică: nu este simetrică; coastele din dreapta se păstrează în stare anatomică, cele din stânga sunt tasate; nu s-a pastrat volumul cutiei toracice, coastele fiind aplatizate şi oblicizate; deasupra cutiei toracice a fost descoperit un fragment mare de chiup getic; bazinul: larg deschis, iar epifizele femurelor au rămas în lăcaşele lor din bazin; mâinile: braţele îndoite din coate şi antebraţele poziţionate pe bazin. La ambele mâini nu au fost descopererite falange, probabil labele mâinilor au fost retezate; picioarele: întinse, cel stâng cu partea inferioară spre stânga, cel drept cu partea întinsă. Probabil ambele picioare au avut partea inferioară depusă spre stânga, situaţia din timpul cercetării datorându-se cel mai probabil deplasării în timp a scheletului. Lângă piciorul drept, la capătul falanmgelor a fost descoperit un pumnal din bronz. M. 4 deţinea sub cap un pat din pietre, format din 7 piese. A fost găsită şi o ofrandă animalieră, alcătută din resturi de suină (la 1,10 m vest de antebraţul drept) şi pasăre răpitoare (la 0,50 m est faţă de craniu). Alături de M.4 şi ofranda animalieră, în umplutura Gr. 19 au fost descoperite fragmente ceramice tipice perioade getice.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
Die 2012 durchgeführten Forschungen in Radovanu-Gorgana I setzten sich zum Ziel neue Informationen hinsichtlich der Ansiedlung auf der Hochterrasse des ehemaligen Argeş-Ufers und dem Tell zu erwerben. Es wurden mehrere Häuser, Gruben und ein Grab erforscht. Diese gehörten der Gumelniţa- und Cernavodă-Kultur, wie auch der getischen Zivilisation an.
|
Bibliography |
E. Comşa, Aşezarea fortificată getică din punctul „Gherghelău” de la Radovanu, Symposia Thracologica, 7, Tulcea, 1989, p. 290-292. D. Şerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, A. Comşa, G. El. Susi, L. Mecu, A. Nălbitoru, I. Tuţulescu, R. Kogălniceanu, Teodora Vasilieva, Christine Markussen, Jhon Crary, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, Gorgana întâi, CCA 2009, p. 157-158. D. Şerbănescu, Cr. Schuster, I. Tuţulescu, A. Ghenghea, L. Mecu, A. Nălbitoru, C. Terteci, Teodora Vasileva, Christine Markussen Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, Gorgana întâi, CCA 2010, p. 110-112 D. Şerbănescu, C. Schuster, Alexandru S. Morintz, Despre vetrele altar din dava de la Radovanu, Gorgana a doua, jud. Călăraşi, România, în Studia Archaeologiae et Historiae Antiquae, Chişinău, p. 145-154.
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|