Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Radovanu | County: Călăraşi | Site: Gorgana întâi | Excavation Year: 2011

Excavation Year   2011
Epoch
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
Periods
Late Eneolithic;
Late Bronze Age;
Late La Tène
Site Category
Domestic
Site Types
Fortified settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Călăraşi
Locality   Radovanu
Commune   Radovanu
Site  Gorgana întâi
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Comşa Alexandra Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
El Susi Georgeta Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Kogălniceanu Raluca Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Nălbitoru Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Şerbănescu Done Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Terteci Carol Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
Tuţulescu Ion Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
National Arch. Record Site Code 104760.03
Report Campania arheologică de la Radovanu s-a desfăşurat în perioada 4 - 29 august, 2011. Din motive obiective, cercetările s-au desfăşurat numai în punctul: Gorgana întâia.
Investigaţia s-a derulat în trei sectoare:
A fost continuată cercetarea tell-ului eneolitic cu prelungirea Secţiunii I (magistrale) trasată de Eugen Comşa în anul 1988, pentru a se realiza profilul întreg al staţiunii. În Caroul 6 a fost cercetat în continuare cuptorul descoperit în campania 2007, atribuit unei locuinţe (bordei) din perioada getică. Acesta era de mici dimensiuni, lăţimea bazei fiind de 0,35 m iar înălţimea de 0,30 m. Bolta cuptorului s-a păstrat în elevaţie până aproape de centul acestuia. Vatra cuptorului a fost amenajată pe fragmente mari de chirpici. S-a putut preciza că acest cuptor a avut două faze de construcţie. În ambele faze vatra cuptorului a fost făţuită pe fragmente de chiup groase de 3,1 cm.
S-a constatat că tell-ul a fost locuit şi în faza de evoluţie a culturii Cernavodă I, dar stratul de cultură gros de 0,35 m a fost deranjat de locuirea ulterioară a geţilor pe tell. Sub stratul de cultură Cernavodă I s-a început investigarea stratului de cultură gumelniţean, în care s-a descoperit printre altele mobilier în miniatură din lut: un scăunel cu spătar şi o masă, care au avut destinaţie cultică.
În Caroul 4, pe profilul de est, a fost descoperit un mormânt de înhumaţie notat M.3. Pentru cercetarea descoperirii funerare, în taluzul secţiunii, a fost deschisă o casetă de 1,50 x 1,50 m, care a secţionat valul getic. Stratigrafic groapa mormântului a fost săpată de sub valul de apărare getic al aşezării fortificate. Scheletul descoperit în groapa funerară, de formă dreptunghiulară, se afla aşezat întins pe spate, cu craniul orientat spre sud şi întors spre dreapta, deci cu privirea spre est. Mâna dreaptă era întinsă pe lângă corp şi palma sprijinită pe bazin, iar cu mâna stângă, uşor îndoită din cot era adusă şi aşezată cu palma pe bazin. Picioarele scheletului întinse, erau distruse de Groapa nr. 19 getică. Sub umărul drept al scheletului a fost găsit un vas miniatural, de formă tronconică, modelat grosolan, atipic pentru a putea fi atribuit din punct de vedere cultural. Lipsa inventarului concludent împiedică deocamdată încadrarea cronologică a acestui mormânt. Reamintim că scheletul din M.1 descoperit în campania din anul 2010 tot în profilul de sud al secţiunii magistrale, era orientat cu craniul spre vest. Se speră ca analizele antropologice precum şi continuarea cercetărilor în zona celor două morminte descoperite sub valul getic să poată elucida ipotezele şi observaţiile sumare ce s-au făcut până acum cu privire la aceste două descoperiri funerare.
În suprafaţa secţiunii au fost cercetate mai multe gropi menajere, ambele atribuite culturii Cernavodă I. Groapa nr. 13, de formă ovală cu dimensiunile de 1,20 m x 1,40 m şi adâncă ce 0,75 m. Din umplutura ei s-au recoltat două vase de lut întregibile, un nucleu de silex, un fragment de corn de cerb cu urme de prelucrare şi material osteologic. Groapa nr. 15, de formă ovală cu diametrul de 1,30 x 1,40 m şi adâncă de 0,60 m avea în umplutura ei cenuşă, pietre, aşchii de silex, fragmente ceramice de la două vase, din care un vas strecurătoare.
Groapa nr. 16 a fost descoperită în Carourile 4-5. Are formă circulară, cu diametrul de 0,70 m şi adâncă de 1,30 m, aparţinând. În umplutura ei s-au găsit cenuşă, pietricele, fragmente de chirpici, oase de animale, fragmente ceramice şi fragmente dintr-o calotă craniană de copil.
Pe versantul de sud al profilului, în caroul 4, la est de groapa M.3, în Groapa getică nr. 18 de formă ovală, cu dimensiunile de 0,76 x 1,10 m şi adâncă de 0,60 m în care erau fragmente ceramice, oase de animale, pietre şi un nucleu de silex, au fost descoperite trei oase umane. Groapa nr. 19 de factură getică cu dimensiunile de 2,15 m x 1,70 m şi adâncă de 1,30 m, a avut în umplutura ei fragmente de fructieră getică, fragmente de chiup şi fragmente de chirpici. Ea taie groapa nr. 20 gumelniţeană.
Pe terasă, între şanţurile de fortificaţie din epoca geto-dacică, s-au continuat cercetările în suprafaţa S.I (alcătuită din suprafeţele S2, S3 şi S4). S-au cercetat resturilor locuinţei L.3, Cernavodă I din profilul de est, unde a fost descoperit un vas miniatural. În partea de sud-vest a suprafeţei a fost interceptat un şanţ vechi practicat de Barbu Ionescu prin anii 70 ai secolului trecut. După demontarea resturilor locuinţei L.3, în suprafaţa cercetată nu s-a găsit un strat de cultură Gumelniţa, aşa cum ar fi fost de aşteptat, ci doar câteva fragmente ceramice răzleţe şi silexuri, dovadă că locuirea gumelniţeană nu s-a extins prea mult dincolo de limita tell-ului. Gropile menajere cercetate: Groapa nr. 7, atribuită culturii Cernavodă I, de formă ovală cu dimensiunile de 1,04 x 1,20 m şi adâncă de 0,60 m, avea în umplutura ei cenuşă, cărbune, pietricele, fragmente de chirpici, oase de animale şi fragmente ceramice; Groapa nr. 8, cultura Gumelniţa, de formă ovală, de 1 x 2 m şi adâncă de 0,60 m, avea în umplutura ei fragmente ceramice, pietre, scoici de râu, fragmente de chirpici, fragmente de vatră şi oase.
S-au continuat cercetările şi pe terasa înaltă, la vest de fortificaţiile getice şi la est de Secţiunea magistrală I, în Suprafaţa II de 8 x 7 m şi Suprafaţa III de 10 x 6 m. În S.II a fost interceptată Groapa nr. 5, getică, de formă ovală cu diametrul de 1,10 x 1,35 m, care avea în umplutura ei fragmente de chirpici, fragmente de chiup, ceramică getică. Groapa nr. 6, Cernavodă I, avea formă ovală cu diametrul de 1,20 m şi adâncimea de 0,60 m. În umplutura ei s-au găsit: o râşniţă de tip pâine, o lamă de silex, fragmente de chirpici, oase de animale şi fragmente ceramice. Groapa nr. 10, getică, de formă ovală, cu dimensiunile de 0,81 x 0,91 m şi adâncă de 1 m este prinsă parţial sub profilul de nord. În umplutura gropii au fost descoperite pietre, cărbune, fragmente de chirpici şi fragmente ceramice printre care fragmente de chiup dacic. Groapa nr. 15 dacică diametrul de 1,30 x 1,10 m şi adâncimea de 0,65 m avea în umplutura ei cenuşă, pietre, oase de animale, aşchii de silex şi fragmente ceramice dintr-un vas şi o strecurătoare.
În S.III a fost continuată cercetarea resturilor locuinţei L.6 (Gumelniţa). Locuinţa era construită în sistemul paiantă, avea pari înfipţi în pământ cu diametrul de 16 cm. Lipitura pereţilor din lut aveau în compoziţie paie şi pleavă de grâu. Locuinţa a fost deranjată în bună parte de locuirea din timpul evoluţiei culturii Cernavodă I. Din spaţiul locuinţei au fost recoltate patru vase întregibile, dintre care două străchini mari, o râşniţă din piatră, mai multe unelte din silex şi un împungător din os. În partea de sud-vest a suprafeţei a fost descoperit un cuptor cu cupola bine păstrată din epoca geto-dacică. Cuptorul era de formă circulară cu diametrul de 1,10 - 1,15 m. În partea de sud, în faţa cuptorului se continua vatra. Într-o mică groapă, la adâncimea de 0,70 m, sub nivelul de locuire Cernavodă I, a fost descoperit un craniu fragmentar de copil şi un fragment de maxilar. În acest sector au fost cercetate mai multe gropi menajere: Groapa nr. 6, Cernavodă I, de formă ovală avea în umplutura ei pietre, fragmente de chirpici, material osteologic, o lamă de silex şi fragmente ceramice; Groapa nr. 9, getică, de formă rotundă, cu diametrul de 0,70 m şi adâncimea de 0,80 m, avea în umplutura ei fragmente de chirpici, un fragment de maxilar de animal, un vas cenuşiu întregibil, lucrat la roată cu fund inelar, corp globular, gât scurt şi două toarte din bandă lată canelate longitudinal; Groapa nr. 11, Cernavodă I, adâncă de 0,75 m de formă ovală, era căpăcuită cu lut galben, gros de 5 cm, avea în umplutura ei fragmente de chirpici, cărbuni, oase mari de vită tranşate, pietre, aşchii de silex, fragmente ceramice dintr-un vas decorat cu alveole pe buză şi un vas cu toarte perforate vertical. La adâncimea de 0,50 m a fost interceptată Groapa nr. 12, de formă ovală cu diametrul de 0,80 x 1,05 m şi adâncă de 0,80 m. În umplutura gropii s-au găsit oase de animale, fragmente de chirpic, cărbuni şi fragmente ceramice. Groapa nr. 17, atribuită culturii Cernavodă I, conţinea fragmente ceramice de la mai multe vase, cenuşă şi oase de animal.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu