|
Excavation Year |
2015 |
|
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Neolithic;
Early Neolithic;
Bronze Age;
Roman Period
|
|
Site Category |
Agriculture and Subsistence;
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Civil habitation;
Rural settlement;
Villa rustica
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Hunedoara |
|
Locality |
Rapoltu Mare |
|
Commune |
Rapoltu Mare |
|
Site |
La Vie |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Băeştean |
Gică |
Site director |
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bălos |
Angelica |
|
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara |
| Bărbat |
Ioan Alexandru |
Sector director |
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Barbu |
Marius Gheorghe |
Sector director |
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Brown |
Alec |
|
ArchaeoTek, Canada |
| Gonciar |
Andre |
|
ArchaeoTek, Canada |
|
|
National Arch. Record Site Code |
90672.02
|
|
Report |
Situl arheologic se găseşte în partea de nord-vest a satului Rapoltu Mare, pe a doua terasă a râului Mureş, la o distanţă de 1,5 km faţă de malul drept al acestuia şi la aproximativ 440 m nord de drumul interjudeţean 107A. Arealul geografic în care poate fi inclus situl de la Rapoltu Mare - La Vie este reprezentat de partea de nord-vest a Culoarului Orăştiei, zona aflându-se în sudul Munţilor Metaliferi.
Una dintre primele semnalări ale sitului La vie, de pe teritoriul localităţii Rapoltu Mare, este în legătură cu descoperirile efectuate de Gábor Téglás în via lui Györfy Dénes, unde, în cursul anului 1884, au fost identificate materiale arheologice aparţinând epocii romane. Ulterior acestei date, în toamna anului 1999, în acelaşi punct arheologic s-a realizat un sondaj pentru verificarea informaţiilor din bibliografia mai veche.
Campania arheologică din anul 2015 s-a desfăşurat în perioada 2 – 31 iulie, având ca obiectiv principal continuarea cercetării arheologice în secţiunile S2, S3 şi S4 ale suprafeţei SPI, unităţi demarate în campania precedentă, precum şi deschiderea unor secţiuni noi la sud şi la est de acestea. Secţiunile astfel create, având dimensiunile de 4 x 4 m au fost denumite S5, S6, S7 şi S8.
În secţiunea S4 a fost cercetat un colţ de clădire aparţinând primei faze romane de aici. Zidurile Z6 şi Z7 ce o constituie au fost construite în întregime din calcar/travertin local extras din cariera aflată în imediata apropiere a villei. Această clădire a fost dezafectată şi dărâmată până la nivelul fundaţiei în cea de a doua fază de construcţie. În colţul de nord-vest al suprafeţei a fost surprins şi un strat arheologic preistoric, documentat prin materiale specifice unei etape timpurii (IIA) a complexului cultural Starčevo-Criş.
Clădirea prevăzută cu podea din opus signinum şi cărămizi, surprinsă în campania precedentă în toate cele patru secţiuni ale suprafeţei SpI, continua spre sud, ea fiind surprinsă în acest an în secţiunile S7 şi S8. Aici a putut fi observat faptul că această clădire se adosa direct zidului de incintă Z1 suprafaţa sa necompartimentată fiind una generoasă de 9,20 x 7,60 m. În aceleaşi secţiuni, la sud de această clădire a fost surprinsă dărâmătura zidului de incintă, căzută pe panta terasei, înspre exterior.
La est de clădirea descrisă mai sus, în secţiunile S5, S6 şi S7 a putut fi cercetată o altă clădire ce aparţine ultimei faze de locuire romane de la Rapoltu Mare - La Vie. Este vorba de clădirea delimitată de zidurile Z5 (înspre vest), Z9 (înspre est), Z8 (înspre nord) şi pragul din piatră al unei intrări dinspre sud. Clădirea este de fapt o poartă-turn, prin care se făcea accesul în vilă. Pragul din calcar demonstrează faptul că existau două intrări alăturate, una mai mică, pietonală, iar cea de a doua, mai largă, pentru accesul atelajelor. Această clădire a fost incendiată la finalul locuirii romane de aici.
De asemenea, în campania 2015 au avut loc o serie de cercetări non-invazive ce au pus în evidenţă planimetria villei.
Obiective
În cadrul campaniilor următoare se va urmări atât continuarea cercetării arheologice non-invazive cât şi definitivarea lucrărilor de arheologie clasică, în secţiunile rămase neterminate.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
Téglás, G., Hunyadvm.Tört, I, p. 150.
Bălos, Angelica, „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999”, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti,
2000, p. 80.
Luca, Sabin Adrian, „Repertoriul arheologic al judeţului
Hunedoara”, Sibiu, 2008, p. 137-138.
Barbu, Marius Gheorghe, Cariera romană de exploatare a calcarului de la Rapoltu Mare, jud. Hunedoara, în Sargetia V (serie nouă), Deva, 2014, p. 77-85.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
