Excavation Year |
2013 |
Epoch |
Prehistory;
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
Periods |
Prehistory;
Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Bronze Age;
Middle Bronze Age;
Late Bronze Age;
Hallstatt;
Early Hallstatt;
Middle Hallstatt;
Protohistory;
La Tène;
Late La Tène
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Civil habitation;
Open settlement;
Fortified settlement;
Military habitation;
Citadel;
Funerary find;
Plane cemetery;
Bronze hoard
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Hunedoara |
Locality |
Rapoltu Mare |
Commune |
Rapoltu Mare |
Site |
Măgura Uroiului |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Băeştean |
Gică |
Site director |
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Bălos |
Angelica |
Sector director |
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara |
Bărbat |
Ioan Alexandru |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu |
Ioana Lucia |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu |
Marius Gheorghe |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu |
Mihaela Maria |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Marc |
Antoniu Tudor |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Pavel |
Romică |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
|
National Arch. Record Site Code |
87736.01
|
Report |
Cercetarea sistematică desfăşurată în septembrie - octombrie 2013 la Măgura Uroiului, deal situat între satul Uroi (aparţinând oraşului Simeria) şi satul Rapoltu Mare, a vizat trei sectoare. Cercetarea sistematică a debutat în vara anului 2003. Campaniile anuale de cercetare, au pus în evidenţă existenţa urmelor de locuire aparţinând unor culturi preistorice (Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt), epocii La Tène şi epocii romane şi a unui complex funerar hallstattian. Campania arheologică de la Măgura Uroiului, în anul 2013, a fost finanţată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi de Ministerul Culturii. Obiectivele propuse au fost: - continuarea cercetării în secţiunea S XVII, pentru clarificarea problemelor legate de structura fortificaţiei Terasei I şi a urmelor de locuire din spatele acesteia; - continuarea cercetării terasei III, unde a fost identificat complexul de natură funerară, prin deschierea unei suprafeţe noi, S XVIII; - realizarea unui sondaj, C 1/2013, pe terasa I, în zona sud-estică a acesteia. Rezultatele cercetării: Terasa I. S-a continuat cercetarea fortificaţiei de pe latura vestică a aşezării, în S XVII/2012 (20×3 m). A fost observată structura zidului din piatră legată cu lut, care se mai păstrează pe o înălţime de aproximativ 0,70 m. Pe margini au fost folosiţi bolovani de dimensiuni mari, pe când în emplecton au fost puse pietre de dimensiuni mai mici. În zid şi la baza lui a fost identificată o structură de lemn puternic incendiată. Sub zid, au fost identificate trei casete de formă rectangulară realizate din rocă locală (Fig. 1), situate la acelaşi nivel cu cinci gropi de stâlp conţinând resturi de lemn carbonizat şi lut ars. Toate acestea urmau o anume aliniere, în lungul fortificaţiei. Sub acest nivel se află sol lutos, galben. Sub şanţul fortificaţiei, golit în campania anterioară, au apărut pietre de mari dimensiuni şi mai mici, între şi sub acestea, care se adâncesc în argila galbenă (Fig. 2). Nu putem preciza, în acest moment, dacă aparţin sau nu structurii naturale a terenului. În interiorul spaţiului fortificat au fost cercetate o locuinţă aparţinând primei epoci a fierului (Fig. 3) şi patru gropi aparţinând aceleiaşi perioade. Locuinţa a fost identificată prin resturile acesteia, reprezentate de fragmente de chirpici ars, pietre neprelucrate, fragmente de vase ceramice şi oase de animale. Nu s-au observat urmele vreunei structuri de rezistenţă, fiind vorba, cel mai probabil de o colibă. Imediat lângă aceasta s-a aflat o vatră, descoperită tot în campania anterioară. A fost secţionată, apoi demontată, constatându-se că platforma ei de lut era amenajată pe un pat de pietre din rocă locală. În stratul de sub nivelul locuinţei s-au conturat patru gropi, surprinse parţial, la profilele de nord şi sud şi în colţul sud-estic ale secţiunii. Acestea erau adâncite în sterilul reprezentat de solul lutos, galben. În umplutura gropilor s-au aflat vase ceramice fragmentare, resturi osteologice animale, pietre neprelucrate din roca locală, chirpici ars, resturi de lemn carbonizat şi pământ conţinând mult pigment de lut şi lemn ars (Fig. 4, 5). Tot pe Terasa I a fost trasată o casetă C1/2013, de 3×3 m, în interiorul fortificaţiei, în zona sud-estică. A fost identificat un complex adâncit, surprins parţial, în colţul estic şi o vatră amenajată pe un pat de pietricele, cercetată tot parţial, intrând în profilul nord-estic. S-au recuperat fragmente de vase ceramice şi câteva piese litice, din prima epocă a fierului. La baza stratului de cultură s-a conturat un alt complex adâncit, la profilul de sud-vest. Cercetarea s-a oprit la acest stadiu. Terasa a III-a. S-a trasat secţiunea S XVIII, la nord de S XV, paralelă cu aceasta, cu martor de 1 m. Dimensiunile secţiunii sunt de 5×6 m. Au fost identificate două gropi şi limita vestică a unei locuinţe dacice. Peste acest nivel s-au aflat pietre căzute din zidul estic al structurii de fortificaţie a terasei. Foarte important este că, în colţul nord-vestic al secţiunii, nu a existat intervenţie antropică, putându-se observa astfel, modul în care a fost amenajat terenul în acest perimetru. Au fost descoperite fragmente de vase ceramice aparţinând primei vârste a fierului (în poziţie secundară) şi epocii dacice, oase de animale, scoici, unelte de piatră, un pandantiv de os şi un ac fragmentar din bronz. Unităţile de cercetare au fost înregistrate topografic, în sistem de coordonate Stereo 70. Cercetarea acestora nefiind finalizată, va continua în campania anului următor, suprafeţele fiind puse în conservare. Obiectivele cercetărilor viitoare: - clarificarea problemelor privind structura naturală a terenului şi limitele intervenţiilor antropice în perimetrul secţiunii S XVII, precum şi amenajarea spaţiului locuit în prima epocă a fierului; - cercetarea complexelor identificate în C 1/2013; - cercetarea nivelului de locuire dacică şi a structurii cu caracter funerar, hallstattiene de pe Terasa III; - reconstituirea ulterioară a poziţiei metrice relative între piesele descoperite; - continuarea înregistrării topografice şi a prospecţiilor non-distructive; - întocmirea de fotoplanuri de detaliu în coordonate spaţiale; - editarea unor modele 2D solid şi 3D a zonei cercetată topografic, pentru determinarea actuală a configuraţiei terenului şi reconstituirea unor elemente geomorfologice.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The archaeological excavation continued the research of the fortification system of the perimeter of the first terrace. Inside the fortified area was discovered a dwelling and four pits, beneath it, from the First Iron Age. On the third terrace, a new surface was excavated, in order to enlarge the research of the Dacian inhabitation.
|
Bibliography |
Otis Crandell, Angelica Bălos, Palaeotopography. The Use of GIS Software with Data Derived from Resistivity Surveys and Stratigraphic Profiles to Reconstruct Sites and Past Terrains, CAA 2007, Berlin. Liviu Măruia, Dorel Micle, Adrian Cintar, Angelica Bălos and Adriana Pescaru, „Măgura” Uroiului (Hunedoara County, Romania). An Archaeological Site from the Perspective of Landscape Archaeology, CAA 2009, Williamsburg. Adriana G. Ardeu, Angelica Bălos, Depozitul de bronzuri de la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara), în volumul Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie – In memoriam Liviu Măruia, ArheoVest, Timişoara, 2013.
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|