Excavation Year |
2019 |
Epoch |
Early Roman period (1st cent. BC - 1st cent. AD)
|
Periods |
Early Roman Period
|
Site Category |
Domestic
|
Site Types |
Fortified settlement;
Urban settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Olt |
Locality |
Reşca |
Commune |
Dobrosloveni |
Site |
Romula |
Site Sector |
Fortificaţia centrală |
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bălteanu |
Dan |
|
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj |
Comănescu |
Laurenţiu |
|
Direcția pentru Cultură Olt |
Guțică |
Laurențiu |
|
Direcția pentru Cultură Olt |
Mihai |
George |
|
Muzeul Câmpiei Romanaţiului, Caracal |
Munteanu |
Florentin |
|
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj |
Munteanu |
Ruxandra |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Negru |
Mircea |
|
Universitatea Bucureşti |
Popovici |
Sabin |
|
Muzeul Câmpiei Romanaţiului, Caracal |
Schuster |
Cristian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
|
National Arch. Record Site Code |
126754.04
|
Report |
Cercetările arheologice efectuate în campania din anul 2019, în punctul Fortificaţia centrală din cadrul sitului arheologic Reşca-Romula-nota 1 , au avut ca scop verificarea informaţiilor privind existenţa unor structuri arheologice, identificate anterior prin investigaţii geofizice. Obiectivele principale au fost surprinderea laturii de nord-vest a unei clădiri de mari dimensiuni, presupusă a exista ca urmare a investigaţiilor geofizice efectuate în perioada 15-18 iulie 2019, respectiv înregistrarea informaţiilor ştiinţifice, recoltarea, inventarierea, restaurarea şi conservarea materialelor arheologice descoperite. Metodologia cercetării. În anul 2019, întreaga suprafaţă a Fortificaţiei Centrale a fost împărţită în carouri de 5 x 5 m, pentru o mai uşoară gestionare a situaţiei topografice. În interiorul fiecărui carou se poate practica o casetă de 4 x 4 m, cu martor de 1 m. Martorii au fost lăsaţi pe părţile de est şi nord ale casetelor practicate, în interiorul carourilor desenate virtual pentru întreaga Fortificaţie centrală. Casetele au fost împărţite în patru carouri de 2,00 x 2,00 m, denumite A1, A2 (pe latura de nord-est), respectiv B1, B2 (pe latura de sud-vest). Descriere tehnică În anul 2019, am decis să verificăm traseul unei clădiri din zona centrală a Fortificaţiei Centrale, identificată prin investigaţii geofizice. În vederea atingerii acestui obiectiv, în Fortificaţia Centrală au fost practicate, pentru prima dată la Romula, casete cu latura de 4 m, cu martor de 1 m între ele. În total au fost practicate un număr de 8 casete, orientate aproximativ de la nord-est la sud-vest. Ele au fost denumite cu indicative de la AP 20 la AP 27 (Pl. 1:2). Structuri arheologice. Clădirea 1/2019 (CFC 1/2019) a fost identificată în casetele AP 22-AP 25, c. 1-2/AB. În mod concret, pe o lungime de 24,00 metri, de la adâncimea de 0,45/0,50 m, până la adâncimea de 1,90 m, a fost identificată amprenta unui zid demantelat, cu lăţimea de 0,80/0,85 m. Zidul pare să fi fost cel spre nord-vest, fundaţii pentru compartimentări interioare observându-se doar spre sud-est. Traseul zidului conţine pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, numeroase fragmente de mortar şi de cărămizi romane. Clădirea nr. 1/2019 a fost demantelată complet, până la fundaţie în suprafeţele cercetate. Clădirea 2/2019 (CFC 2/2019). În casetele AP 22 – AP 23, c. 2/AB, de la adâncimea de 1,12 m a fost descoperit un zid din cărămizi romane, întregi sau fragmentare. Acesta era orientat aproximativ nord-est - sud-vest, şi avea o lăţime de 0,65/0,70 m. Pe fundaţia din pietriş s-au păstrat patru asize de cărămizi legate cu mortar de culoare gălbuie. Datorită intervenţiilor moderne şi contemporane care au afectat zona, este necesară continuarea cercetărilor pentru a colecta noi informaţii privind cronologia celor două structuri de epocă romană. Canal din cărămidă (CFC 3/2019). În cadrul casetei AP 21, c. 1-2/A a fost suprins un canal realizat din două rânduri de cărămizi dispuse pe lungime, fiecare având câte patru asize păstrate (Pl. 2:1). La interior, canalul are lăţimea de 28-30 cm. Baza canalului era realizată din două rânduri de cărămizi dispuse pe lăţime. În umplutura din pământ cenuşiu-negricios, din interiorul acestui canal, a fost găsită o căniţă din ceramică de uz comun de culoare cărămizie. În partea de sud-vest, canalul a suprapus o groapă (CFC 9/2019), care i-a dat înclinarea excesivă, surprinsă în cursul săpăturilor arheologice. Fundaţie de pietriş de râu (CFC 4/2019). O fundaţie din pietriş de râu, cu lăţimea este de 0,52-54 m a fost descoperită în caseta AP 21, c. 1-2A. Groapa CFC 9/2019). O groapă, de formă neprecizabilă, deoarece continuă în afara suprafeţei cercetate, a fost descoperită în caseta AP 21, c. 2A. Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de 1,14 m, până la o adâncime maximă de 1,76 m. Pe profilul de vest avea o lungime de 1,64 m, iar pe cel de nord avea o lăţimea de 1,40 m. Umplutura gropii consta în pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, mortar şi fragmente mici de lemn ars. Această groapă este suprapusă de canalul din cărămidă şi groapa cu chirpic de pe latura de nord a casetei. Groapa CFC 10/2019). Forma gropii nu poate fi stabilită cu precizie deoarece ea continuă în afara suprafeţei cercetate, în AP 21, c. 1-2A. În interiorul complexului au fost descoperite câteva fragmente mari de calcar prelucrat, numeroase fragmente de lut ars provenind de la cărămizi fabricate grosier şi pietriş. Cărămizile descoperite, cu urme de materiale vegetale, par să indice o perioadă post-romană, în intervalul dintre a doua jumătate a secolului al III-lea şi secolul al IV-lea p.Chr. Gropile CFC 7-8/2019, 11-13/2019 aparţin secolelor XIX-XX. Acestea au fost surprinse stratigrafic chiar de sub stratul vegetal. Ele cuprind materiale romane, mai ales cărămizi, dar şi contemporane (plastic, un pandantiv, o piesă de motor de tractor). Materiale arheologice. În cursul cercetărilor arheologice sistematice au fost descoperite obiecte de metal, din bronz (fibule) şi fier (piroane), respectiv monede romane, fragmente de la recipiente din sticlă, fragmente de vase ceramice din categoriile pentru transport, prepararea hranei, servitul mesei, iluminat, obiecte din os prelucrat (ace de păr şi de cusut), oase de animale.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
In the summer of 2019th, the archaeological research has continued in the central area of Central Fortification of Reşca-Romula archaeological site. The scope of this latest archaeological campaign was that to verify the new results of the geophysical investigations. This scope was touched, and two Roman buildings were identified in the area where the geophysical investigations suggested a possible Ancient structure. The archaeological material was processed and it is in preparation for publishing in the Romvla - Report Series.
|
Bibliography |
Mircea Negru, Cristian Schuster, Romvla. Seria Rapoarte arheologice. Raport privind cercetările arheologice sistematice din anul 2015, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2016. Mircea Negru (UB-FIB/USH), Cristian Eduard Ştefan (IAB), Cristian Schuster (IAB), Florentin Munteanu, Laurenţiu Guţică (MJO), George Mihai (MRC), Sabin Popovici (MRC), Ruxandra Munteanu (IAB), Theodor Isvoranu (IAB), 60. Reşca, com. Dobrosloveni, Jud. Olt., p. 163-166. Marin Cornelia, Negru Mircea, Anthropic Landscape over Centuries, în Landscape: Perception, Understanding, Awarness and Action, Spiru Haret University, Faculty of Geography and Tourism Geography, 16-18 April 2010, Bucharest, Romania, p. 76. OSIM, Buletin Oficial de Proprietate Industrială, Secţiunea Brevete de Invenţie, nr. 3 din 30 Martie 2020, p. 45. Dumitru Tudor, Oltenia romană, Ediţia IV, Bucureşti, 1978. Cristian Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Bucuresti, 1986.
|
Bibliographic notes |
1. Pentru rezultele privind cercetările arheologice în acest punct a se vedea Negru, Schuster 2016, p. 10-11; Negru et all. 2019; Vlădescu 1986, p. 34-40; Tudor 1978, p. 176-197.
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|