|
Excavation Year |
2009 |
|
Epoch |
Prehistory;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
|
Periods |
Prehistory;
Early Hallstatt;
La Tène
|
|
Site Category |
Civil;
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Bihor |
|
Locality |
Sălard |
|
Commune |
Sălard |
|
Site |
Autostrada Transilvania, km. 50 |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bem |
Cătălin |
Site director |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu |
Emil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja |
Decebal |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
|
National Arch. Record Site Code |
31020.01
|
|
Report |
În campania 2009, colectivul MNIR a urmărit, pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, în zona localităţii Sălard (jud. Bihor), cercetarea pe scară largă a sitului arheologic „Km 50", urmând ca pe baza rezultatelor să fie întocmită documentaţia necesară pentru propunerea de descărcare de sarcină arheologică.
În zona cercetată, dealurile prezintă înclinări generale spre N, fiind tăiate de văi înguste, majoritatea reprezentând cursuri temporare. Vegetaţia este reprezentată prin păşuni, iar în vecinătatea nordică a zonei prin păduri de foioase.
Sectorul de autostradă care face obiectul prezentului raport preliminar traversează, aşadar, strict o zonă colinară, străbătută de pâraie, afluenţi în general temporari ai Barcăului, conferindu-i un aspect general vălurit şi crestat de văi înguste.
În perioada decembrie 2002 - ianuarie 2003 specialişti ai MTC Oradea au întreprins periegheze pe ceea ce se ştia a fi în acel moment traseul autostrăzii. Pe sectorul care ne interesează, între km 49+000 şi Km 50+100, nu fuseseră identificate resturi antropice la suprafaţa solului.
În vederea pregătirii debutului cercetării tronsonului MNIR, în primăvara anului 2005 (martie) au fost realizate o serie de periegheze de către colectivul nostru.
În urma cercetărilor de teren fuseseră identificate în acest spaţiu trei aglomerări de materiale arheologice. În plus, se putea observa cu uşurinţă că dispersia materialului arheologic la suprafaţa solului se suprapunea aproximativ peste aceleaşi curbe de nivel, într-o zonă cu pante line care coboară spre lunca Barcăului, pe o lungime de aproximativ 900 m (Km 49+200 - 50+100).
Au fost trasate şi cercetate (în trei campanii) 65 de secţiuni, casete şi suprafeţe. Având dimensiuni variabile, între 5x1 şi 18x8 m, au fost orientate, în general, în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului. În cazurile care impuneau acest lucru, casete şi suprafeţe au fost trasate în dreptul secţiunilor în care erau descoperite complexe. În unele cazuri, au fost păstraţi martori de 0.50 sau 1.00 m lăţime între secţiune şi casetă/suprafaţă.
Am inclus acestui sit atât S05.063 (trasată şi cercetată aproximativ în dreptul km 049+100, în campania 2005), amplasată pe versantul vestic al primei văi mlăştinoase, cît şi S05.075 (trasată şi cercetată aproximativ în dreptul km 049+950) şi S06.04 (aprox. la Km 50+100, în campania 2006), amplasate în cea de-a doua vale mlăştinoasă, ca limite extreme, estică şi, respectiv, vestică. De aceea, am considerat acest sit cuprins între km 049+000 şi 050+100. Există situaţii când secţiuni fără material arheologic, dar şi fără a încorpora stratigrafic ceea ce s-ar putea numi un nivel arheologic, sunt încadrate de secţiuni în care există nivel cu resturi antropice.
Situaţia generală stratigrafică decelată în urma cercetărilor din campaniile 2005 şi 2006 a fost pe deplin confirmată în campania 2009. Un plus important de informaţie, însă, l-a adus identificarea şi apoi cercetarea unor complexe arheologice - gropi şi resturi de locuinţe.
În legătură cu cele trei aglomerări de materiale arheologice de care am amintit la începutul acestui raport, situaţia s-a clarificat şi se prezintă în felul următor.
În zona vestică a sitului, cu o concentrare maximă aproximativ în dreptul Km 49+800/49+850, materialul arheologic, atât ceramică, cât şi piese de silex şi obsidian, provine într-o proporţie covârşitoare din cercetările de suprafaţă. Situaţia se datorează faptului că nivelul 5 care ar fi putut adăposti resturile antropice a fost distrus de lucrările agricole şi de activitatea pluvială. Practic, în secţiunile arheologice trasate şi cercetate în toate campaniile amintite, inclusiv în cea din 2009, au fost descoperite doar câteva fragmente ceramice, şi numai în stratul actual arabil (4) care suprapune direct argila nivelului 6. Toate aparţin unei locuiri preistorice, fără a putea să fim mai exacţi. Caracterul atipic al ceramicii şi numărul redus, totuşi, de materiale arheologice nu ne ajută în acest sens. De asemenea, nu a fost identificat nici un complex arheologic care să ne permită precizări suplimentare.
Cea de-a doua aglomerare are punctul central aproximativ în dreptul Km 49+700. Materialul arheologic, ceramică, piese de silex şi o fibulă fragmentară, aparţine perioadei Latène. Au fost cercetate integral sau parţial o serie de complexe caracteristice - o posibilă locuinţă uşoară de suprafaţă şi patru bordei. Zona ocupată stratigrafic de această aglomerare este şi singura care include amintitele niveluri organice 18 şi 19. Numărul mare de secţiuni şi suprafeţe deschise cercetării pot demonstra, în acest moment al prelucrării materialului şi a informaţiilor, existenţa unei comunităţi reduse care, pentru o perioadă scurtă de timp, a vieţuit în zona dată. Locuinţa de suprafaţă, foarte probabil o construcţie de genul colibei, a fost identificată după răspândirea materialelor arheologice, în general ceramică, şi a unor rare fragmente de chirpic ars. Bordeiele, de dimensiuni relativ mari, aveau o amenajare săpată, cu laturile de cca. 3,50 - 4 m şi o adâncime, de la nivelul antic, de aproximativ 0,80 - 1,50 m.
În colţul unuia dintre bordeie a fost identificată şi cercetată o vatră de formă circulară, cu un diametru de 0,50 m, cruţată în pereţii gropii. Grosimea zonei de ardere ajungea pană la 0,15 - 0,20 m.
Această locuire nu fusese identificată în urma cercetărilor de teren din martie 2005.
În sfârşit, cea de-a treia aglomerare aparţine unei comunităţi din epoca târzie a bronzului sau din Hallstatt-ul timpuriu. Centrul aproximativ al acestei locuiri se poziţionează în dreptul Km 49+400. Au fost cercetate o serie de gropi, de mici dimensiuni, şi resturile unei locuinţe uşoare de suprafaţă. Aceasta din urma, de maximum 12 m2, a fost identificată după răspândirea unor fragmente de chirpici ars care păstrează amprente de nuiele. Pe o structură de rezistenţă, ale cărei urme de stâlpi nu au putut fi depistate datorită proceselor postdepoziţionale, cu nuiele intercalate, a fost adăugat un strat de lut. Foarte probabil, acesta a fost extras din imediata apropiere, din gropile cercetate. Inventarul construcţiei este extrem de sărăcăcios, fiind format din numai câteva fragmente ceramice. La fel se prezintă situaţia şi în cazul gropilor cercetate - unele dintre ele nu au chiar deloc inventar.
Cele trei aglomerări s-au dovedit a nu fi disjuncte. Numărul mare de secţiuni şi suprafeţe cercetate în campania 2009 (47 şi, respectiv, patru), la care se adaugă cele din campaniile 2005 (17) şi 2006 (1), a permis realizarea unui strict control stratigrafic al întregii staţiuni în discuţie.
Pentru majoritatea secţiunilor din 2009 am utilizat decaparea mecanică (pentru solul arabil), utilajul fiind folosit şi pentru îndepărtarea sedimentelor decapate.
Întregul material arheologic a fost spălat şi este în prezent în curs de restaurare (cel care se pretează acestei operaţiuni, mai ales cel din bordeiele menţionate) în laboratorul de specialitate al MNIR. [Cătălin Bem, Decebal Vleja]
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
During the 2009 campaign, the team of the National History Museum of Romania intended, along the track of the future Transilvania Highway, in the area of the locality of Sălard (Bihor county), to conduct a wide investigation into the archaeological site "Km50", and later based on the results to elaborate the documentation necessary for the proposal of archaeological clearance The general stratigraphical situation worked out following the excavations in the 2005 2006 campaigns was fully confirmed during the 2009 campaign. Important supplementary information, however, resulted from the identification and then excavation into some archaeological features - pits and dwelling remains from the late Bronze Age or early Hallstatt.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
