Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sălaşu de Sus | County: Hunedoara | Site: Curtea Cnezială Cândreş | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014
Epoch
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Late Medieval Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Cult/religious structure;
Church;
Plane cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Hunedoara
Locality   Sălaşu de Sus
Commune   Sălaşu de Sus
Site  Curtea Cnezială Cândreş
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Barbu Ioana Lucia Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Codrea Ionuţ-Cosmin Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ţuţuianu Costin Daniel Site director Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
National Arch. Record Site Code 91125.03
Report Săpătura preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei nr. 30/2014, emisă de Ministerul Culturii şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, primăria comunei Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, care doreşte să realizeze obiectivul: Reabilitare şi restaurare Curte Cnezială Cândreş.
Terenul se află în intravilanul comunei Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara. Suprafaţa afectată de proiect este de 152 mp.
Istoricul cercetării: Cercetările arheologice pe valea Sălaşului au fost efectuate în trei campanii: 1977, 1978 şi 1979, având ca responsabil de şantier pe Victor Eskenasy (Bucureşti) şi ca membri: Adrian A. Rusu de la BCU - Cluj-Napoca, Mircea Dan Lazăr din partea MCDR Deva şi studenţii Petre Beşliu, Ioan Aurel Pop şi M. Sângeorzan.
Campania din anul 1977 a avut ca prim obiectiv curtea nobiliară de la Sălaşul de Sus. Cercetările au evidenţiat prezenţa unei locuiri în incinta fortificată, în secolul al XV-lea, datând construcţiile actuale în secolele XVI-XVII.
Săpăturile au fost reluate în 1978, cu scopul de a verifica concluziile campaniei anterioare şi de a încerca identificarea curţii nobiliare. Săpăturile au fost de mai mică amploare (au fost trasate câteva secţiuni şi casete), ţinta principală reprezentând turnul donjon de la Mălăieşti. Au fost verificate relaţiile dintre zidurile actualei capele şi o serie de mărturii ale unor autori din secolul al XIX-lea.
În campania arheologică din 1979, care a durat 30 de zile, arheologii s-au axat exclusiv pe cercetarea turnul donjon de la Mălăieşti.
Prin coroborarea rezultatelor arheologice şi studierea istoricului familiei Sărăcin, cercetătorii au identificat monumentul aflat astăzi în picioare, ca fiind o capelă de curte, folosită exclusiv de familia nobiliară. Ea a fost datată în secolul al XVII-lea, fiind o reamenajare a unei clădiri anexe curţii nobiliare, mai veche cu un secol.
În urma cercetării arheologice au fost realizate un număr de 6 secţiuni arheologice (S1-6), care au dus la descoperirea unor materiale aparţinând în marea lor majoritate perioadei medievale târzii, secolele XV-XVII.
Cercetarea a reliefat existenţa anterioară a unei clădiri civile care a fost refolosită şi care prin adăugarea unui altar şi a unui turn clopotniţă a fost amenajată ca şi capelă de curte. În timpul cercetării arheologice, în secţiunile trasate au fost descoperite mai multe gropi de stâlpi de la schela de construcţie a capelei. Totodată, sub această clădire cu scop civil a existat anterior o locuire mai veche, dovadă apariţia locuinţei cu cuptor, datat în secolul XV.
În secţiunea S 4, în urma cercetării arheologice preventive au fost descoperite 2 morminte de copii. Mormântul 1, notat M1, a fost descoperit între metrii 2 şi 3 ai secţiunii, paralel cu zidul altarului capelei. Groapa mormântului este de 1,08 x 0,22 m. Corpul a fost depus în sicriu de lemn, fiind descoperite mai multe cuie de la acesta. Scheletul era întins pe spate, cu braţele pe bazin. Nu avea inventar arheologic.
Tot în această secţiune, dar în profilul de sud, a mai fost descoperit un mormânt notat M2, care se pare a fost deranjat de o groapă de stâlp de la schela de construcţie. De aici au fost recuperate o parte din oseminte şi cuie de la sicriul de lemn. Ambele morminte sunt, se pare, de copii născuţi prematur.
Abstract other lang.
Abstract   During the restoration project of the Calvinist chapel from Sălaşu de Sus, initiated by the city hall of Sălaşu de Sus, the preventive archaeological research of the objective was necessary. It was intended to clarify some issues that the previous researches did not reach. Such was probed also the outside of the chapel and the enclosure wall. The research revealed the existence of a civil building that has been reused, and by adding an altar and a bell tower was designed as a chapel yard. During the archaeological research were discovered several pits of scaffolding poles from the construction of the chapel. Outside the altar, on the North side were discovered two children's graves, probably dating from the eighteenth century.
Bibliography Eskenasy 1979 V. Eskenasy, Cercetările arheologice de la Mălăieşti şi Sălaşul de Sus (jud. Hunedoara). Campania 1978, în MCA, 13, 1979, p. 345-347.
Eskenasy 1980 V. Eskenasy, A. A. Rusu, Cercetările arheologic la cetatea de la Mălăieşti (jud. Hunedoara), în MCA, 14, 1980, p. 531-536.
Eskenasy, Rusu 1980 V. Eskenasy, A. A. Rusu, Cahle cu cavaler în turnir din cetatea cnezială de al Mălăieşti (jud. Hunedoara), în Sargetia, 15, 1980.
Eskenasy 1981 V. Eskenasy, Complexul de monumente al cnezatului Sălaşului, în Documente noi descoperite şi informaţii arheologice, Bucureşti, 1981, p. 41-60.
Rusu A.A. 1982 A. A. Rusu, Cetatea Mălăieşti şi cnezatul Sălaşului (sec. XIV-XVII), în AIIA - Cluj-Napoca, 25, 1982, p. 54 92;
Rusu A.A. 2007 Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700, Satu Mare, 2007.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu