Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Sibiu | Site: Biserica Evanghelică | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014 Epoch Late Medieval Age (14th - 18th cent.) Periods Medieval Age Site Category Religious, Ritual and Funerary Site Types Church Map it   Find it on the Romanian map County / District  Sibiu Locality   Sibiu Commune   mun. Sibiu Site  Biserica Evanghelică Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Ignat Cosmin Ioan Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Ţiplic Ioan Marian Site director Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Ţiplic Maria Emilia Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu National Arch. Record Site Code 143469.220 Report Perioada desfăşurării: 10 februarie – 10 martie 2013 Scurtă situaţie istorică. Biserica parohială evanghelică se află în centrul Pieţei Huet, piaţă ce a reprezentat prima incintă fortificată a Sibiului medieval, monumentul, aşa cum se prezintă el astăzi, fiind construit între începutul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, perioadă în care la planul romanic iniţial au fost aduse o serie de modificări. Începând cu jumătatea secolului al XIX-lea (1853-1855) biserica intră într-un proces amplu de restaurare în urma cărora în interior se fac numeroase schimbări majore, una dintre ele fiind schimbarea pardoselii prin scoaterea tuturor pietrelor de mormânt din interiorul bisericii şi montarea lor pe pereţii ferulei; implicit aceste intervenţii au afectat stratigrafia interioară a monumentului într-un procent foarte mare. O a doua restaurare majoră are loc între 1905-1911, când sunt retencuite faţadele, sunt schimbate în exterior elemente deteriorate de plastică, se fac subzidiri cu beton la fundaţia turnului etc. Alte intervenţii de restaurare au fost efectuate în repetate rânduri, şi anume în anii 1955-1956, în anii ’70, ’80 şi ’90, pentru ca începând din 2013 să intre într-un nou program amplu de restaurare, prin demararea proiectului de restaurare nr. 168/2013: Protejarea şi punerea în valoare a clădirii de patrimoniu - Biserica Evanghelica C.A. Sibiu - prin lucrări de conservare, restaurare a clădirii şi modernizare a infrastructurii conexe - Piaţa Huet, Sibiu, judeţul Sibiu. Drept urmare a proiectului iniţiat în 2013 a fost demarat şi un proiect de cercetare arheologică în interiorul bisericii, în cadrul căruia a fost efectuată o primă serie de sondaje arheologice. În ciuda faptului că de-a lungul secolului XX au fost efectuate numeroase restaurări, primele sondaje arheologice autorizate ce au vizat interiorul şi exteriorul bisericii parohiale evanghelice din piaţa Huet s-au realizat începând din anii ’90 ai secolului trecut, şi anume: în 1994 - s-a săpat în exteriorul bisericii (arheolog P. Munteanu Beşliu) ; în 1996 au avut loc cercetări arheologice în sacristie (arheolog P. Munteanu Beşliu) ; în 2000 cercetări arheologice în interior, în prelungirea transeptului de nord (arheologii Z.K. Pinter şi I.M. Ţiplic) şi în exterior, la est de corul bisericii (arheologii P. Munteanu Beşliu, Adrian Georgescu şi Nicolae Rodean) ; în 2001, cercetări arheologice în exterior, pe latura de est, în zona rotondei (arheologii Z.K. Pinter şi I.M. Ţiplic) ; în 2005, cercetări arheologice în exteriorul bisericii pe laturile de sud, est şi nord (arheolog Daniela Marcu Istrate şi colab.) ; în 2010, cercetări arheologice în capela cunoscută sub denumirea de Bischofsloge situată pe latura de sud a bisericii evanghelice (arheologii I. M. Ţiplic şi M. E. Ţiplic). Cercetarea arheologică. Cercetarea arheologică din 2013 februarie-martie s-a efectuat în interiorul corului (S1, C1 - fig.1), în colaterală nordică (C3 - fig.1) şi în spaţiul de legăturaă a colateralei sudice cu transeptul (C2 - fig.1). S1 (l = 1,50 m, L = 8,00 m) a fost amplasată pe axul corului, pornind de la pragul ce delimitează arcul de triumf de corul bisericii. Trasarea acestei unităţi arheologice a vizat identificarea în zona corului actualei biserici a prezenţei substrucţiilor aparţinând de vechea bazilică romanică, bănuită ca fiind la originea planului actualei biserici gotice. Corul gotic, actual, este pardosit cu lespezi mari de piatră (gresie) aşezate pe un strat gros de cca 20 cm de nisip şi moloz mărunţit (compus în special din var şi praf de calcar). Sub acest strat de susţinere al pardoselii, dar şi cu rol de strat izolant, impermeabil, se află un nivel de umplutură deosebit de consistent, provenit de la umplerea criptelor ce au fost construite în tot interiorul bisericii între secolele XVI-XVII. În S1 au fost descoperite parţial 4 cripte, dintre care o criptă dublă şi alte trei individuale, toate realizate din pereţi de cărămidă tencuiţi la interior. În interiorul lor, nu au fost descoperite nici un fel de rămăşiţe sau de obiect provenite de la mormintele pentru care au fost construite, acestea fiind dezafectate la mijlocul secolului al XIX-lea (1853) când au avut loc ample transformări în interiorul bisericii. În partea de vest a S1 a fost descoperit un fragment de zid de formă semicirculară parţial afectat de realizarea criptei nr. 1, pentru care a fost necesară lărgirea secţiunii S1 pe latura de nord a capătului vestic. Acest zid a fost demontat neuniform, păstrându-se în anumite porţiuni doar la nivelul fundaţiei, iar în altele chiar până la primele asize ale elevaţiei (fig. 2). El denotă o manieră îngrijită de realizare prin utilizarea pietrei de talie pentru crearea unor paramente legate prin intermediul unui miez din piatră legată cu mortar de foarte bună calitate. În structura fundaţiei, precum şi în mica porţiune de elevaţie nu a fost identificat alt material de construcţie decât piatra brută de carieră. Caseta C1 (l= 1,90 m, L= 2,90 m) – a fost trasată pentru dezvelirea unui segment mai mare din substrucţiile absidei corului romanic, descoperit în S1. Ea a fost realizată prin extinderea spre nord a treimii de vest a S1. C1 a permis dezvelirea unui segment păstrat intact de la nivelul primelor asize ale elevaţiei absidei corului, exteriorul zidului fiind realizat din piatră făţuită / de talie de carieră, iar miezul din piatră de carieră (fig. 2). Aşa cum rezultă din săpătură stâlpul de nord al arcului de triumf gotic este aşezat peste joncţiunea dintre absida şi latura nordică a corului romanic, unde se afla arcul semicircular ce separa corul romanic de absidă. Caseta C3 (l= 4,00, L= 4,10) – a fost realizată în vederea obţinerii de informaţii cu privire la planimetria fazei romanice şi în special pentru a clarifica existenţa sau nonexistenţă unei absidiole a navei laterale de sud. Pentru cercetarea acestei unităţi arheologice a fost necesară scoaterea băncilor din spaţiul de legătură dintre transept şi nava laterală sudică. După îndepărtarea acestora a fost evidenţiat sistemul electric, foarte bine conservat, al rezistenţelor electrice montate la începutul secolului XX în vederea încălzirii interiorului bisericii, lucru ce a impus reducerea ariei cercetării arheologice. În perimetrul rămas, cuprins între primul stâlp al lojei de sud şi peretele de sud al navei laterale, au fost descoperite, din nou mai multe cripte din cărămidă. La fel ca şi în S1 acestea au fost dezafectate şi nu au mai păstrat nici un element de inventar funerar şi totodată, prin construcţia lor, au distrus o parte din fundaţia de est a navei colaterale sudice. Cu toate acestea se poate spune, pe baza dovezilor existente că nava laterală sudică a bazilicii romanice a avut absidiolă (fig. 3). A mai fost evidenţiat un fragment din zidăria fundaţiei scării ce permitea accesul din transeptul sudic la nivelul superior al letner-ului care a fost dezasamblat cu ocazia primei restaurări din sec. XIX (fig. 3). În această casetă au fost descoperite şi 5 morminte (M1-M5), dintre care M2-M5 datează din perioada anterioară momentului realizării transeptului sudic, ele aparţinând de cimitirul care a funcţionat în jurul bazilicii romanice. M1 este un mormânt realizat în interiorul bisericii în intervalul cuprins între secolul al XIII-lea şi secolul al XV-lea, până la apariţia primelor cripte în navele şi corul bisericii. Caseta C2 (l= 1,30 m, L= 1,90 m) – a fost realizată din iniţiativa inginerului de rezistenţă, fiind deja săpată la momentul începerii cercetării arheologice. Ea a fost realizată în vederea clarificării situaţiei geologice în spaţiul dintre stâlpii ce separă nava laterală nordică de nava centrală. Din păcate realizarea acestui sondaj fără supravegherea unui arheolog a dus la dislocarea unui porţiuni din fundaţia ce reprezintă eşafodajul pe care se descarcă toată greutatea arcelor gotice, transmisă prin stâlpii navei centrale. În vederea obţinerii unei statici cât mai durabile a clădirii a fost realizată o fundaţie continuă în zona de separaţie a navelor laterale de nava centrală. După modul cum este realizată această fundaţie (piatră de carieră cu mortar de foarte bună calitate) şi datorită poziţionării ei şi a asemănării cu fundaţia absidei romanice dezvelită în corul gotic, ea pare a fi fost realizată încă din faza romanică. Concluzii preliminare Din analiza cercetărilor unităţilor arheologice S1, C1-C3, rezultă cu claritate existenţa unei faze romanice de tip bazilică (evidenţiată prin dezvelirea substrucţiilor din fundaţiile absidei romanice), adaptată ulterior stilului arhitectural gotic. Această adaptare a fost realizată prin construirea unui cor gotic pornindu-se de la absida corului romanic, absidă demolată la momentul finalizării noului cor. În această primă etapă planul bisericii era unul de tip bazilical păstrând cel mai probabil şi absidiolele romanice la navele laterale. Arcul de triumf romanic a fost transformat în arc ce descărca arcul primei traveei a navei centrale, iar fostul arc ce separa pătratul corului romanic de absidă a devenit portanţa actualului arc de triumf. Cercetările din 2013 au mai pus în lumină existenţa unor substrucţii ce provin de la absidiola navei laterale de sud şi fragmente din fundaţia scării letner-ului ce a funcţionat în faza gotică a bisericii. Datorită caracterului cercetării arheologice şi necesităţilor de a nu interveni asupra derulării activităţilor de restaurare aflate în curs, la acest moment nu pot fi date răspunsuri clare cu privire la cronologia absolută a fazelor de evoluţie şi nici cu privire la planimetria reală a bazilicii romanice în zona de vest şi nord. Din aceste motive susţinem realizarea unui nou calup de sondaje în interiorul bisericii pentru a încerca elucidarea problemelor legate de cronologia absolută, de relaţia turnului clopotniţă cu nava şi de dimensiunile navelor laterale ale absidei romanice. Abstract other lang. Abstract   Lutheran parish church from Sibiu was built between the beginning of the 14th century and 1520; during this period, the initial Romanesque plan was modified gradually. Since the mid-19th century until the late 20th century, the church was repaired and restored radically and repeatedly. Since 2013 has begun a new program to restore the gothic church. Consequently has started an archaeological excavation inside the church, namely in the gothic choir (S1 and C1), in northern side aisle (C3) and in the intersection area of the southern side aisle and transept (C2). The archaeological research discovered foundation of the Romanesque apse, southern side apse (lateral chapel) and a fragment from the foundation of the gothic choir screen (jube) stairs. Bibliography Marcu Istrate 2007 - MARCU ISTRATE, Daniela, Sibiu. Piaţa Huet. Monografie arheologică, vol. I-II, Alba-Iulia. Munteanu Beşliu 1998 - MUNTEANU BEŞLIU, Petre, Cercetări de arheologie medievală în perimetrul oraşului Sibiu efectuate în ultimul deceniu, în Arh. Med., II. Munteanu Beşliu şi colab 2000 - MUNTEANU BEŞLIU, Petre, RODEAN, Nicolae, GEORGESCU, Adrian, Cercetări arheologice de salvare în Piaţa Huet din Sibiu, în Apulum, XXXVII. Pinter-Ţiplic 2003 - PINTER, Zeno Karl, ŢIPLIC, Ioan Marian, Sibiu, jud. Sibiu. Punct: Piaţa Huet – Rotondă, în CCA. Campania 2002, Bucureşti. Ţiplic-Crîngaci 2002 - ŢIPLIC, Ioan Marian, CRÎNGACI, Maria Emilia, Sondajul arheologic din interiorul Bisericii Parohiale Evanghelice din Sibiu, în: Ziridava, XXIII. Bibliographic notes MUNTEANU BEŞLIU, P., 1998, p. 87-102. MUNTEANU BEŞLIU, P., 1998, p. 87-102. ŢIPLIC-CRÎNGACI, 2002, p. 75-83. MUNTEANU BEŞLIU şi colab, 2000, p. 471-484. PINTER-ŢIPLIC, 2003, p. 284-285. MARCU ISTRATE, 2007. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO