Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Tărtăria | Commune: Săliştea | County: Alba | Site: Gura Luncii | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013 Epoch Neolithic; Bronze Age Periods Neolithic; Eneolithic; Early Bronze Age Site Category Domestic Site Types Open settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Alba Locality   Tărtăria Commune   Săliştea Site  Gura Luncii Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Adumitroaiei Marius Bălan Gabriel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti Ciută Beatrice Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia Ciută Mihai Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Doru Bogdan Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia Fântâneanu Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Gligor Mihai Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia Luca Sabin Adrian Site director Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu Mazăre Paula Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia Natea Gheorghe Vasile Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu Nițu Florina Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Palaghie Vasile Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu Pinter Zeno-Karl Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European Popa Cristian Ioan Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia Rustoiu Gabriel Tiberiu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Rusu Aurelian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Suciu Cosmin Ioan Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Teodorescu Raluca Maria Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu Tudorie Anamaria Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu National Arch. Record Site Code 7080.01 Report Cadrul fizico – geografic Din punct de vedere geografic situl arheologic de la Tărtăria- Gura Luncii este localizat lângă halta Tărtăria (la aproximativ 0,2 km nord-est de aceasta), pe un mic promontoriu lung de 300-350 m şi lat de 150 m, pe prima terasă neinundabilă a râului Mureş. Din punct de vedere administrativ, situl se găseşte în unitatea administrativ- teritorială a comunei Săliştea (fostă Cioara), sat Tărtăria, judeţul Alba. Istoricul cercetărilor Situl a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906. Acesta devine cunoscut – însă – în anii 1930 când, Martón Roska descoperă, în mod accidental, nişte obiecte neolitice, asemănătoare cu cele de la Turdaş. Primele săpături au fost efectuate de către Kurt Horedt, în perioada 1942-1943. Cu acest prilej sunt excavate suprafeţele A, B, C, D, E şi F iar cele mai complexe cercetări au fost efectuate în secţiunea G, prin care se verifica profilul secţiunii C. În caseta A/1942 (9,5 / 5 m), la o adâncime de 0,3 m apar fragmente de vatră şi fragmente ceramice, aparţinând culturii Petreşti. La -0,6 m au fost identificate alte vetre, pietre masive de măcinat şi picioare de vas roşii. La adâncimea de 1 m a fost identificat un nivel de lut ars, iar sub acest nivel a fost găsit un strat de lut fără materiale arheologice, pus pe seama locuinţei (bordeiului) din colţul sud-estic. Fragmentele numite la acel moment Turdaş sunt omniprezente. Un an mai târziu este deschisă caseta B (4 m / 7 m). Între -0,35 m şi -0,55 m sunt urme de arsură, iar la -1,30 m apare stratul roşu de arsură, apoi un strat de lut închis şi mai apoi stratul steril. În colţul de sud-est a fost identificată o locuinţa, posibil un bordei (numită cabană de către Horedt), cu urmele stâlpilor la -2,6 m. Secţiunea a fost prelungită prin şanţul F spre sud. La adâncimea de 1,9 m a fost descoperit un cuptor, care ţine de stratul bordeielor. În suprafaţa C/1943 apar fragmente pictate şi resturi de chirpici între -0,20 m şi -0,40 m. La adâncimea de 0,40 m, în partea de sud-est a fost identificată o vatră, pe care a fost aşezat scheletul unui copil. Al doilea nivel apare la -0,6 m şi este reprezentat de aliniamente de piatră. Un strat de arsură, gros de 0,2 m apare la 1 metru adâncime. Ceramica pictată pătrunde până la -1,4 m. În toate straturile există materiale numite Turdaş şi ceramică roşie. Şi în suprafaţa E apar tot două niveluri. La -1 m pe nivelul stratului de arsură s-a descoperit o vatră cu trei straturi de depunere, care porneşte de la -0,85 m. Lipitura este de 4 cm şi este formată dintr-un pat de fragmente ceramice şi pietricele. Vatra a fost pusă în legătură cu structura de suprafaţă care apare la -1,1 m. La -1,25 m au apărut pietre, care au fost legate de vatră. Urmează în anul 1961 săpăturile efectuate de către Nicolae Vlassa. Acesta deschide două noi casete, iar straturile sunt notate cu litere arabe. Nivelul 1, numit Turdaş, este foarte subţire, însă foarte bogat în ceramică şi cu bordeie. Al doilea nivel, având un metru grosime, este atribuit fazei Turdaş-Petreşti. Acest nivel prezintă locuinţe de suprafaţă cu platformă cu pereţi din lut. Totodată, Vlassa menţionează faptul că în partea inferioară au fost identificate fragmente ceramice Bűkk şi Boian-Giuleşti, iar în partea superioară materiale cucuteniene timpurii. Al treilea nivel este atribuit culturii Petreşti-Turdaş, neputând fi identificat un strat pur Petreşti. Pictura cu roşu pe fond alb începe să dispară, iar fragmentele pictate tipice Petreşti devin majoritare. În anul 1961 Nicolae Vlassa a recuperat 3 tăbliţe incizate, împreună cu mai multe obiecte depuse ritual, asociate cu oase umane. De-a lungul timpului aceste tăbliţe au stârnit numeroase discuţii între cercetătorii români şi străini, cu privire la autenticitatea lor, circumstanţele în care ele au fost descoperite, datarea, precum şi semnificaţia lor. Gheorghe Lazarovici face o reinterpretare stratigrafică a săpăturii lui Vlassa, numerotând de această dată nivelurile cu cifre romane. Primul nivel numit de către Vlassa Turdaş aparţine de fapt culturii Vinča, faza A -A , al doilea nivel numit Turdaş-Petreşti funcţionalităţii acestora. - obţinerea unor informaţii legate de succesiunea fazelor de locuire din zonă. - utilizarea unor tehnici specializate de cercetare şi înregistrare a complexelor arheologice (prospecţii geofizice, ridicări topografice regulate, studii de arhitectură, relevee), realizarea planurilor şi hărţilor digitale în sistem GIS. - recuperarea, restaurarea, înregistrarea şi evidenţa materialului arheologic prin metode moderne eficiente (fişe de teren, cataloage de evidenţă, bază de date specializată). - introducerea în circuit turistic a monumentelor conservate. - valorificarea arheologică şi turistică a aşezării preistorice de la Tărtăria-Gura Luncii cu toate elementele sale. - materializarea rezultatelor cercetărilor arheologice prin publicaţii, prezentări, comunicări ştiinţifice, expoziţii temporare şi promovarea publicitară constantă a obiectivului. Metodologia de cercetare În campania desfăşurată în perioada 1 Iulie-31 August 2013 în situl de la Tărtăria, din punctul Gura Luncii s-a continuat cercetarea suprafeţelor S I şi S IA de la adâncimea de 0,55 m, ajungându-se la adâncimea de 1 m. Alături de lucrările efectuate în suprafeţele S I şi S IA sau mai deschis încă două suprafeţe SII şi S III, ce au dimensiunile de 16x8 m, acestea fiind deschise la sud de SI, între ele păstrându-se un martor stratigrafic cu lăţimea de un metru. În cele două suprafeţe nou deschise s-a îndepărtat stratul vegetal, ce are o grosime de aproximativ 0,30-0,35 m. Cercetarea arheologică sistematică a fost efectuată manual, urmărindu-se atât elementele de stratigrafie orizontală şi planimetrică a complexelor şi structurilor arheologice cât şi informaţiile oferite de analiza stratigrafiei verticale a profilelor. Tehnici şi metode DA/NU Observaţii şi rezultate relevante Tehnici şi metode non-distructive cercetare geofizică DA cercetare prin teledetecţie (Radar, GPR, fotografie satelitară etc) NU cercetare geochimică NU cercetare seismică NU periegheză DA studii de arhitectură a unor structuri constructive NU Metode distructive (cu un potenţial distructiv variabil) carotarea geologică NU sondaje stratigrafice manuale NU secţiuni stratigrafice manuale DA 2 foraje geologice mecanizate secţiuni stratigrafice mecanice NU colectarea artefactelor de pe suprafaţa solului DA Prezentarea rezultatelor imediate ale cercetării Stratigrafia generală a suprafeţelor cercetate este următoarea: - 0-0,25/0,30 m – strat vegetal – arabil - 0,25/0,30 m – 0,66 m – strat cenuşiu afânat - 0,66 m – 0,70 m – strat cenuşiu cu concreţiuni calcaroase - 0,70 m – 1 m – strat cenuşiu albicios Complexe arheologice. Principalele descoperiri din campania 2013 au fost o locuinţă de suprafaţă, un număr de 33 de gropi (de stâlp, de provizii şi menajere) şi şapte vetre de foc. Locuinţa L1 a fost decopertată la adâncimea de -0,55 m. În partea superioară au fost descoperite fragmente de chirpici, cu urme de nuiele, sub acestea fiind un nivel de pietre de râu, ce au dimensiunea de aproximativ 10 cm. După îndepărtarea nivelului de pietre au fost surprinse gropile de stâlpi, acestea au fost numerotate cu G10,G11 , G22, G23, G24, G25, G 30, G 32 acestea au forma circulară, cu diametrul cuprins între 0,70 m şi 1,50 m, adâncimea lor fiind de 0,50-0,60 m. Groapa G2 se află în carourile 11 şi 19, fiind secţionată de secţiunea veche (S /1989 – cercetare S.A. Luca). Aceasta are o formă dreptunghiulară şi se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: lungime 1,12 m, lăţime 0,44 m, adâncime de 0,75 m. Groapa G3 se află în caroul 11, fiind secţionată de secţiunea veche, are o formă circulară şi se conturează la adâncimea de 0,60 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată. Materialele arheologice descoperite sunt ceramice şi osteologice. Dimensiuni: diametru 0,85 m, adâncime de 0,27 m. Groapa G4 se află în carourile 18 şi 19, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu bucăţi mari de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice şi osteologice. Dimensiuni: diametru 1,50 m, adâncime 0,38 m. Aceasta aparţine culturii Petreşti. Groapa G5 se află în caroul 27, are forma circulară şi se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată, cu piatră în compoziţie. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,20 m, adâncime de 0,15 m. Groapa G6 se află în caroul 26, are forma circulară şi se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice şi osteologice. Dimensiuni: diametru 1,60 m, adâncime de 1,50 m. Groapă de provizii ce aparţine culturii Petreşti. Groapa G7 se află în caroul 2A, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată. Dimensiuni: diametru 0,36 m, adâncime de 0,45 m. Groapa G8 se află în caroul 1, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie-roşcată, cu mult chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,40 m, adâncime de 0,69 m. Groapa aparţine culturii Petreşti. Groapa G9 se află în carourile 1 şi 9, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 2 m, adâncime de 0,60 m. Complexul aparţine culturii Petreşti. Groapa G12 se află în caroul 31, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,03 m, adâncime de 0,45 m. Groapa G13 se află în caroul 24, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,03 m, adâncime de 0,45 m. Groapa aparţine culturii Petreşti. Groapa G14 se află în caroul 9, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice şi osteologice. Dimensiuni: diametru 0,52 m şi adâncime de 0,50 m. Groapa G15 se află în caroul 9, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 0,90 m, adâncime de 1 m. Groapa G16 se află în caroul 2, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare brună gălbuie, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 3 m, adâncime de 0,80 m. Este tăiată de groapa G17. Groapa G17 se află în carourile 3 şi 11, are forma circulară şi se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu multă cenuşă şi arsură de culoare neagră. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,03 m şi adâncime de 0,45 m. Groapa G18 se află în caroul 8, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,60 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment şi fragmente de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,13 m, adâncime de 0,70 m. Ea aparţine culturii Petreşti. Groapa G19 se află în caroul 1A, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,50 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 0,80 m şi adâncime de 0,50 m. Complexul arheologic taie vetrele V , V şi V . Groapa G20 se află în caroul 7, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,80 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice (ceramică pictată, Lumea Nouă). Dimensiuni: diametru 2,40/1,50 m şi adâncime de 0,60 m. Groapa G21 se află în caroul 5, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,80 m. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment, fragmente de chirpici şi pietre, ce au diametrul de 10/15 cm. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,10 m şi adâncime de 0,55 m. Groapa G26 se află în caroul 17, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,30 m, sub stratul vegetal, deranjat de lucrările agricole. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,75 m şi adâncime de 1,50 m. Groapa aparţine culturii Petreşti. Groapa G28 se află în caroul 7A, are forma ovală şi se conturează la adâncimea de -0,90 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată. Dimensiuni: diametru 0,64 m şi adâncime de 0,32 m. Groapa G29 se află în caroul 6A, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,90 m. Umplutura este de culoare neagră-cenuşie, afânată. Dimensiuni: diametru 0,60 m şi adâncime de 0,30 m. Groapa G31 se află în caroul 14, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,30 m, sub stratul vegetal, deranjat de lucrările agricole. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1,45/1,36 m şi adâncime de 1,20 m. Complexul arheologic aparţine culturii Petreşti. Groapa G33 se află în carourile 8 şi 16, are forma circulară, se conturează la adâncimea de -0,80 m, dar este probabil ca ea să pornească de sub stratul vegetal, deranjat de lucrările agricole. Umplutura este de culoare cenuşie, afânată, cu pigment de chirpici. Materialele arheologice descoperite sunt: ceramice, osteologice şi litice. Dimensiuni: diametru 1 m şi adâncime de 0,40 m. Groapa aparţine culturii Petreşti. Vatra V2 se află în caroul 6Aʹ, la adâncimea de -0,55 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 5-6 cm. Dimensiuni: lungime 0, 30 m şi lăţime de 0,20 m. Vatra V3 se află în caroul 1A, la adâncimea de -0,75 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 5-6 cm. Dimensiuni: lungime 1,20 m şi lăţime de 0,55 m. Vatra V4 se află în caroul 7A, la adâncimea de -0,75 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 5-6 cm. Vatra V5 se află în caroul 1A, la adâncimea de -0,70 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 5-6 cm. Dimensiuni: lungime 0,83 m şi lăţime 0,58 m. Suprapune vatra V . Vatra V6 se află în caroul 6Aʹ, la adâncimea de -0,75 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 5-6 cm. Dimensiuni: lungime 0,76 m, lăţime 0,60 m şi grosime 0,10 m. Ea este suprapusă de vatra V2. Vatra V7 se află în caroul 1A, la adâncimea de -0,90 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 3-4 cm. Dimensiuni: lungime 1,20 m, lăţime 0,95 m şi grosime 0,10 m. Este suprapusă de vatra V . Vatra V8 se află în caroul 1A, la adâncimea de -1 m, fiind construită pe pat de piatră, pietrele având diametrul de 3-4 cm. Dimensiuni: lungime 1,20 m, lăţime 1,05 m şi grosime 0,10 m. Este suprapusă de vatra V . Concluzii ale campaniei 2013 - Se confirmă – în mare parte – concluziile de interpretare a stratigrafiei propuse de Gh. Lazarovici şi S.A. Luca; - Stratul Petreşti este distrus în mare parte de lucrările agricole (mai precis resturile locuinţelor de suprafaţă). Se mai păstrează gropi de mari dimensiuni care au rolul de a adăposti provizii. Credem că spre partea abruptă a promontoriului se depozitau provizii în vremea culturii Petreşti (fază clasică), aceasta fiind cel mai uşor de apărat; - Locuinţele nivelului următor sunt păstrate mai bine şi au mari cantităţi de piatră de râu în dărâmătură. Nivelul are o puternică componenţă vinciană (sfârşitul fazei B şi începutul fazei C). Către partea sa inferioară apar materiale pictate de tip Lumea Nouă. Apar şi materiale Tisa I în partea superioară a stratului. Locuinţele nivelului nu au fost cercetate în ceea ce priveşte nivelul de călcare, fiind păstrate pentru anii următori; - În perspectiva cercetărilor viitoare se vor deschide suprafeţe de 8/16 m până la calea ferată în aşa fel încât să avem o stratigrafie transversală şi câteva secvenţe de-a lungul sitului. Abstract other lang. Abstract    Bibliography K. Horedt, Săpături privitoare la epoca neo şi eneolitică, în Apulum, III, 1949, pp. 44-69. Gh. Lazarovici, M. Lazarovici, Arhitectura Neoliticului şi Epoca Cuprului din România, I, Neoliticul, Iaşi, 2006 Gh. Lazarovici, Z. Maxim Kalmar, Tărtăria, Cluj-Napoca,1991. S.A. Luca, New discoveres of the Neolithic and Aeneolithic fine arts at Tărtăria and Lumea Nouă, Alba County, and matters concerning their typology and chronology, în Acta terrae Septemcastrensis, II, Sibiu, 2003, pp. 18-42. I. Paul, Enigma tăbliţelor de la Tărtăria – Schiţă preliminară, Ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa a Universităţii de Vest Timişoara, 23 mai 2007. C. I. Suciu, Cultura Vinča în Transilvania, în Biblioteca Brukenthal, XLIV, Sibiu, 2009. N. Vlassa, Chronology of the Neolithic în Transylvania in the light of the Tărtăria Settlement’s Stratigraphy, în Dacia Nouvelle Serie, VII, 1963, pp 485-484. N. Vlassa, Unele probleme ale Neoliticului Transilvaniei, în Acta Mvsei Napocensis, IV, 1967, pp. 403-424. N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei – Studii, articole şi note, Cluj- Napoca, 1976. D. G. Zanotti, The Position of the Tărtăria Tablets within the Southeast European Copper Age, American Journal of Archaeology, Vol. 87, No. 2 (Apr., 1983), pp. 209-213. XXX, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, în Bibliotheca Mvsei Apvlense I, Alba Iulia 1995. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO