|
Excavation Year |
2014 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Age of migrations (4th - 6th cent.);
Early Medieval Age (7th - 13th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period;
Post-Roman Period;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Fortified settlement;
Military habitation;
Camp
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Turda |
|
Commune |
Turda |
|
Site |
Dealul cetăţii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Potaissa |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bărbulescu |
Mihai |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Blaga |
Dragoș |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Dan |
Matei |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Fabian |
Istvan |
|
Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş |
| Fodorean |
Florin |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Huszarik |
Pavel |
|
Liceul Nădlac |
| Nemeti |
Irina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nemeti |
Sorin |
Site director |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pîslaru |
Mariana |
|
Muzeul de Istorie Turda |
|
|
National Arch. Record Site Code |
55268.01
|
|
Report |
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în două etape: în perioada 4 august – 7 septembrie 2014 (cercetări finanţate de Primăria Municipiului Turda prin Muzeul de Istorie Turda şi Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca) şi în perioada 10 - 30 octombrie 2014 (cercetări finaţate de Ministerul Culturii prin contractul de finaţare a lucrărilor de cercetare arheologică sistemtică nr. 42/23.09.2014).
Cercetarea arheologică în zona praetentura sinistra din anul 2014112 a confirmat şi completat planul presupus ca urmare a intersectării unor edificii în zonă prin secţiunea diagonală din anul 2012. S-a dezvelit în suprafaţă, cu martori intermediari, o parte din edificiul de tip centuria, de la sud (şapte contubernia, împreună cu zona porticului) şi o parte din drumul dintre centuriae (S01- S12 /2014). S-a excavat o suprafaţă totală de 400 mp, cu o adâncime medie de 1 m.
S01/2014 (15 x 3 m, orientată nord-sud, adâncime medie –1 m)
Suprafaţa S01 a dezvelit spaţiul central a trei contubernia (cele suprinse în secţiunea S06/2013). În partea estică a suprafeţei, la adâncimea de – 0,75 / -0,90 m s-a conturat marginea unei gropi de formă circulară (G1). Aşa cum s-a constatat ulterior groapa continua şi în suprafaţa alăturată (S05/2014). Golirea ei completă a condus la recoltarea unei mari cantităţi de material arheologic aparţinând epocii romane (în poziţie secundară în umplutura gropii) şi medievale timpurii. După desfiinţarea parţială a martorului dintre suprafeţele S01 şi S05 s-a îndepărtat nivelul de ţiglă care acoperea parţial groapa G1 (la adâncimea de – 0,80 / - 1, 10 m). În plan s-a putut observa că groapa G1 este de fapt o locuinţă adâncită de mari dimensiuni, cu un plan rectangular, cu dimensiunile de cca. 4 x 4 m, cu două prelungiri în colţurile de sud-est şi sud-vest. Fundul neregulat al gropii se găseşte la –2,10 / -2,40 m de la nivelul actual de călcare. Prelungirea din colţul sud-estic corespunde cu zona de acces în locuinţă (în suprafaţa S10, în faţa acestei prelungiri, s-a identificat o platformă realizată din piatră de râu la –0, 75 m). Prelungirea din colţul sud-vestic este un cuptor de formă ovoidală, cruţat în lut imediat sub fundaţia zidului despărţitor dintre două contubernia ale edificiului roman (săparea cuptorului antrenează prăbuşirea fundaţiei zidului roman). În cuptor s-au găsit nivele succesive de cenuşă şi cărbune. Locuinţa adâncită medievală timpurie nu a fost excavată integral (continuă şi în spaţiul necercetat dinspre est).
În suprafaţa S01 / 2014, în carourile 4-5, a fost identificată o altă groapă, G2, de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, cu dimensiunile de 3 x 2 m, care se adânceşte după golire, până la –2,90 m, de la nivelul actual de călcare. Marginea nordică a gropii G2 apare în S06 / 2013. Marginile gropii G2 sunt marcate la nivelul la care a fost evidenţiată (-0,60 m) de pietre de carieră, lespezi şi ţigle din acoperişul prăbuşit aşezate în cant (ceea ce indică faptul că groapa nu era complet umplută în momentul prăbuşirii acoperişului). Ţiglele acoperişului prăbuşit al barăcii se află peste toată întinderea gropii şi o sigilează, transformând-o într-un complex închis. În groapă s-au găsit exclusiv materiale romane, o fibulă cu corp plat traforat, opaiţe, ceramică şi multă cenuşă şi oase de animale. Groapa a fost săpată în epoca romană în partea din faţă a unui contubernium (arma), probabil ca groapă de provizii (siloz), iar după dezafectarea camerei a fost transformată în groapă menajeră.
S02 / 2014 (7 x 3 m, orientată nord-sud, adâncime medie –1 m). În centrul suprafeţei au fost dezvelite zidurile edificiului de tip centuria care se intersectează (zidul lung, orientat est-vest şi un zid despărţitor dintre două contubernia, orientat nord-sud). Din fundaţia zidului lung se mai păstrează, în unele locuri, două asize de piatră de carieră prinse cu mortar, în altele doar o singură asiză pe o înălţime de cca. 20-25 cm. Zidul lung, care închide baraca spre nord, are o lăţime medie de 0,80 m şi se păstrează pe o înălţime de 0,40 m. Continuă în secţiunea S06/2013 unde se delimitează pragurile de intrare în contubernia. Zidul care desparte două contubernia are o lăţime medie de 0,70 m şi se păstrează două asize de piatră de carieră prinse cu mortar. În colţul nord- vestic al suprafeţei, la – 0,35 / -0,40 m apar, câteva pietre de mari dimensiuni aranjate astfel încât să formeze o platformă (este marginea estică a platformei identificate şi în S06/2013 şi care trebuie interpretată drept o bază de monument amplasată în portic).
S03 / 2014 (10 x 3 m, orientată est-vest, a fost trasată în continuarea suprafeţei S06 / 2013). În suprafaţă a fost surprinsă amprenta zidului lung, nordic, al barăcilor şi a două ziduri care separă contubernia. S04 / 2014 (10 x 3 m, orientată est-vest. A fost trasată în continuarea suprafeţei S01 / 2014). În suprafaţă s-a identificat zidul lung al edificiului de tip centuria, în bună măsură excavat prin intervenţiile ulterioare medieval-moderne. Amprenta zidului în pământul setril indică faptul că avea o lăţime medie de 0,80 m. În carourile 1-2 a fost identificată o platformă din lespezi de piatră şi cărămizi (o tegula mammata, o cărămidă bipedalis), la
adâncimea de -0,45 / - 0,50 m. Pe platformă şi în jurul ei a fost găsită ceramică medievală. De altfel, întreaga zonă, în suprafeţele S03, S04, S06 şi S07, este bulversată de intervenţii târzii. Zidurile sunt excavate integral (atât zidurile lungi cât şi zidurile care separă contubernia) şi lipseşte nivelul de prăbuşire a acoperişului (nivelul de tegulae şi imbrices). În acest strat de răscolire a contextelor se găseşte în schimb multă ceramică medievală lucrată la roată cu pereţi subţiri.
S05 / 2014 (15 x 3 m, orientată est-vest). În carourile 13-15 ale suprafeţei, lângă zidul care separa două încăperi, a fost identificată groapa G1 (locuinţa adâncită medieval timpurie). În apropierea acesteia în suprafaţă au fost evidenţiate alte trei gropi de formă aproximativ rotundă cu diamentre diverse. G4, este de formă ovală, cu dimensiunile de 1,70 x 1,40 m şi adâncimea de –1, 50 m, de la nivelul actual de călcare. G5 şi G6 sunt intersectate de profile şi au diametrele de 1, 10 m, respectiv, de 1,45 m şi adâncimi de 1,50 m, de la nivelul actual de călcare. În extremitatea vestică o groapă, G3, cu diametrul de 0, 60 m. S-au intersectat două ziduri care despart încăperile. Zidul care închidea centuriae spre sud a fost excavat pentru recuperarea pietrei şi se află sub martorul dintre S05 şi S10 / 2014 aşa cum se observă în profilul sudic al S05.
S06 / 2014 (10 x 3 m, orientată est-vest). În partea sudică a suprafeţei, pe toată lăţimea acesteia, s-a găsit urma scoasă a zidului care închidea barăcile spre sud. Urma zidului scos a fost identificată pe aceeaşi direcţie şi în S07 / 2014. În centrul suprafeţei a fost identificat un zid despărţitor dintre încăperi, orientat nord-sud. Într-un colţ al unui contubernium s-a găsit un altar anepigraf din calcar de Podeni foarte friabil, cu dimensiunile de 57 x 25 cm.
Sub martorul dintre suprafeţele S06/2013 – S03 / 2014, S01 –S04 / 2014 şi S05 – S06 / 2014 a fost identificat un zid care despărţea două contubernia. S-a observat că traseul lui era sinuos şi că avea două nivele de construcţie: unul roman, cu piatră de carieră şi mortar şi unul din epoca migraţiilor sau din evul mediu timpuriu cu zid sec care leagă cu pământ piatră de carieră şi ţigle. Prin desfiinţarea martorilor zidul a fost dezvelit pe o lungime de 8,30 m. De la intersecţia cu zidul lung al barăcii, pe o lungime de 5,50 m, se observă fundaţia zidului ropman din piatră de carieră şi mortar şi care are un traseu drept. Este suprapus pe întraga lungime de zidul târziu, sec, cu ţiglă şi cu un traseu neregulat. Partea păstrată a zidului roman şi zidul sec construit pe el se întrerup la cca. 60 cm de profilul sudic al suprafeţei S06, acolo unde începea urma zidului scos (zidul lung care închidea baraca spre sud). Această observaţie indică faptul că zidul sec cu piatră
de carieră şi ţiglă romană reutilizată este anterior excavării zidului lung de sud al barăcii.
S07 / 2014 (10 x 3 m, orientată nord-sud). În partea sudică a suprafeţei a fost identificată urma zidului posterior care închidea edificiul de tip centuria spre sud. Zidul a fost complet excavat de către căutătorii de piatră din epoca medieval modernă; urma de scoatere are o lăţime de cca. 60 -70 cm. În capătul nordic al suprafeţei a fost identificată urma de scoatere a zidului lung anterior al edificiului, având o lăţime similară. Între cele două urme de zid, lângă profilul estic, a fost identificat un zid despărţitor, orientat nord sud, care apare la – 0,45 m de la nivelul actual de călcare. Din această fundaţie de zid se păstrează o asiză construită cu piatră de carieră şi la partea superioară o platformă de mortar compactă, cu rol de pat de aşteptare. În profilul vestic a fost identificată o mică platformă cu cărămizi la adâncimea de –0,45 / -0,50 m, care corespunde cu platforma întâlnită caroul 1 al suprafeţei S04 / 2014. Existenţa acestor amenajări, aşa cum indică ceramica medievală descoperită în apropierea lor, trebuie legată de momentul excavării pietrei din zidurile lungi ale barăcii.
S08 / 2014 (10 x 3 m, orientată est-vest). Această suprafaţă suprapune zona porticului barăcii şi a drumului dintre cele două clădiri destinate cazării soldaţilor. Într-o primă fază s-a decopertat până la nivelul acoperişului căzut, păstrându-se nivelul de ţigle prăbuşite pe toată întinderea suprafeţei (partea superioară la adâncimi diferite de la –0,25 la –0,45 m). Printre ţigle s-au găsit două fragmente de fusuri de coloană din portic (unul păstrat pe toată lungimea, de 1,78 m), o lespede de piatră cu dimensiunile de 60 x 70 cm, care servea drept sprijin pentru baza de coloană şi o bază de coloană (diam. - 40 cm, înălţimea –15 cm). Toate fragmentele arhitectonice descoperite – fusuri de coloană, lespede, bază de coloană sunt asemănătoare cu cele găsite în campaniile din anii 2012 şi 2013, respectând aceleaşi proporţii. În colţul sud- vestic la fost găsit un altar votiv din calcar, frumos decorat cu fronton şi ornamente vegetale, dedicat pentru Genius centuriae (de unde rezultă precis că edificiul era o centuria, o baracă legionară unde era în garnizoană o centuria a unei cohors quingennaria). Într-o a doua fază a cercetării nivelul acoperişului prăbuşit a fost înlăturat şi s-a excavat zona porticului până la nivelul pământului steril.
S09 / 2014 (6 x 3 m, orientată est - vest). A fost deschisă în apropierea secţiunii S01 / 2012, suprapunând drumul dintre barăci şi linia porticului barăcii nordice. În centrul suprafeţei s-a găsit o lespede de piatră şi un fus de coloană păstrat pe toată lungimea (deteriorat de plug în partea centrală). Fusul are lungimea de 1, 70 m şi diametrul de 0,34 cm (fiind modulat ca şi celelalte fusuri descoperite în campaniile trecute: raza fiind modulul de 17 cm, diametrul în centru – 2 module, lungimea fusului 10 module). În restul secţiunii a fost dezvelită infrastructura drumului dintre barăci, din piatră de carieră (la – 0,45 / - 0,55 m).
S10 / 2014 (15 x 2 m, orientată est –vest). Suprafaţa a cercetat zona sudică, în spatele barăcii dinspre sud. În consecinţă din această zonă provine o mare cantitate de resturi menajere (fragmente ceramice, oase de animale). Sub martorul dintre S05 şi S10 se află zidul care închide baraca spre sud (complet excavat pe toată lungimea). Doar între m. 11,30 şi 14, 60 se află o mică platformă de piatră de râu, care poate fi intrepretată fie ca ultimul strat din fundaţia acestui zid (adesea din piatră de râu), fie ca o mică amenajare pentru intrarea în locuinţa adâncită G1.
Spre vest, dincolo de secţiunea diagonală S1/2012 au fost trasate doă suprafeţe paralele, S11 / 2014 (15 x 3 m, orientată est- vest) şi S12 / 2014 (15 x 3 m, orientată est – vest), pentru a se vedea dacă edificul de tip centuria continuă spre vest, până spre via principalis. În jumătatea sudică a suprafeţei S11, de la m. 11 la m. 14, a fost dezvelită o platformă de piatră de carieră care a fost interpretată drept o porţiune a drumului care împărţea praetentura sinistra în două (drum intersectat în secţiunea S01 / 2012). La marginea platformei, în carourile 2-4 şi 9-10 se observă două gropi de formă rectangulară cu dimensiunile de 1,50 x 1, 30 m (G1) şi
2,20 x 1,70 m (G2), de mică adâncime (cca. 20 cm), care a u fost interpretate drept urme de scoaterea unor baze (lespezi) de piatră. Nici în S11, nici în S12 nu au fost descoperite ziduri sau amprente de ziduri care să certifice continuarea spre vest a edificului de tip centuria.
Materialul arheologic descoperit prin cercetarea din anul 2014 este bogat: un altar votiv, fragmente arhitectonice (fusuri şi baze de coloană), ceramica foarte variată, multe opaiţe şi fragmente de opaiţe, fibule, piese de echipament militar, armament (vârfuri şi călcâie de lace, vârfuri de suliţe de balista şi de săgeţi), o oglindă de plumb, alte artefacte din bronz şi fier, monede, oasele de animale, toate aceste materiale descoperite şi asocierea lor indică faptul că ne aflăm într-un spaţiu locuit în interiorul castrului.
Cantitatea mai redusă de descoperiri şi reutilizările de material arhitectonic sugerează faptul că ne află în interiorul unui complex de barăci târzii şi de scurtă durată.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
