|
Report |
Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect ce vizează dinamica locuirii neo-eneolitice în această zonă, în particular a ariei nordice a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acestui cadru natural.
În această campanie ne-am propus finalizarea unor complexe surprinse în anii trecuţi, dar şi identificarea unor noi structuri de locuire prezente în acest sit. Principalele ţinte legate de complexe cercetate în campaniile anterioare au fost finalizarea locuinţelor de suprafaţă 1 şi 2, ambele datând din epoca eneolitică, cultura Gumelniţa.
În acest an au fost trasate noi suprafeţe şi secţiuni după cum urmează:
- S.III - trasată la 0,5 m vest de limita vestică a săpăturii derulată anterior, paralelă cu S.II. A avut lungimea de 48,5 m şi lăţimea de 2 m, orientată aproximativ S-N;
- S.IV - a fost trasată la 0,5 m nord de S.I şi la 0,5 m vest de S.II, la 1,7 m vest de St.15; a avut lungimea de 5 m şi lăţimea de 1,5 m;
- Suprafaţa 13 - a fost trasată în capătul de sud al S.III, la vest de aceasta; a avut 3,25x3 m;
- Suprafaţa 14 - a fost trasată la 0,5 m nord de suprafaţa 14, la vest de S.III; a avut 3x5 m (EV-NS); ambele suprafeţe (13 şi 14) au format împreună cu segmentul S.III suprafeţe de 5x5 m;
- Suprafaţa 15 - a fost trasată la 0,5 m nord de S.I şi la 0,5 m est de S.II; a avut dimensiuni de 5x5 m.
Principalele complexe arheologice cercetate:
Locuinţa 1 (L.1) - a fost identificată în S.I şi S.II, suprafaţa 1, iar în acest an în suprafaţa 15 şi S.IV; era o locuinţă incendiată, cu pereţii din chirpici ars foarte puţin conservaţi în mici insule izolate; a fost identificată la adâncimea de -0,35-0,45 m; au fost descoperite 4-5 vase sparte in situ, cel puţin două, ambele de provizii, par a fi întregibile; în aceeaşi construcţie au fost identificate două mici depozite de lame de silex (10-20 cm lungime), dar şi alte piese din silex izolate.
Locuinţa 2 (L.2) - a fost descoperită în S.II, în capătul de S, dar şi în S.8, S.9, iar anul acesta în S.III. Este o locuinţă de suprafaţă incendiată, cu inventar specific (ceramică, unelte de silex, râşniţe din piatră, greutăţi de lut). Distrugerea de chirpici ars este una ceva mai consistentă decât a locuinţei 1, acoperind o suprafaţă rectangulară de aproximativ 6x4m. Anul acesta a fost cercetat colţul de ESE al locuinţei surprins în S.III. Au fost identificate câteva fragmente de vase şi chirpici ars. Era tăiată de complexe adâncite datând din perioade mai recente. Complexul a fost extrem de bogat în ceramică, fiind identificate în cele trei campanii în care a fost cercetată (2014-2016) în jur de 50 de vase întregibile, la care se adaugă resturi de la alte aproximativ 20 de vase. Din cele întregibile, remarcăm 2 vase de tip askos, un suport colac, mai multe vase borcan, două vase cu picior, numeroase vase de provizii de dimensiuni mari sau mijlocii. În locuinţă se afla şi o groapă în care au fost descoperite mai multe vase întregi sau întregibile. Din acelaşi complex provin două statuete antropomorfe fragmentare din lut, mai multe unelte de silex, un nucleu din silex, râşniţe, percutoare, frecătoare, două greutăţi din lut pentru război de ţesut. Locuinţa aparţine culturii Gumelniţa, evoluând undeva la graniţa dintre etapele Gumelniţa A2 şi B1.
Bordeiul 1/B1/sec. II-III d.Hr., în acest an latura de vest a fost surprinsă parţial în S.III, fiind cercetat peste 90 % în campania din anul 2014. În acest an au fost descoperite resturi de vase lucrate la mână, dar şi câteva lucrate la roată (amfore).
Bordeiul 3/B.3/medieval - un complex deosebit este locuinţa adâncită denumită bordeiul 3 (B.3) descoperită în S.9. A fost surprinsă la -0,50 m adâncime, avea formă rectangulară, baza se găsea la -0,95 m de nivelul actual de călcare. Tăia o latură a locuinţei eneolitice cu numărul 2, zona de VNV. A fost cercetată aproximativ 90%, deoarece intra în profilul de V al S.III. În colţul de sud a fost descoperită o groapă de par ce avea un diametru de cca 25 cm şi cobora 15 cm de la nivelul fundului bordeiului. În umplutura complexului au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată ce par să aparţină sec. XVII-XVIII. A fost surprins parţial cuptorul ce intra în profilul de vest al S.III. În gura cuptorului a fost descoperit un vas cărămiziu pictat cu alb cu motive spiraliforme.
Bordeiul 4/B.4 /medieval - a fost surprins în S.III şi suprafaţa 13; avea formă dreptunghiulară, cuptorul cotlonit în malul nordic. Cuptorul avea formă ovală, baza bordeiului cobora aproximativ 15 cm sub nivelul de săpare al acestuia. În inventar au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată.
Bordeiul 5/B.5/sec. II-III d.Hr. sau VI-VII d.Hr.? - a fost descoperit în capătul nordic al S.III, intra în profilul de est al secţiunii. A fost surprins doar un colţ, fără să fie identificat cuptorul, ce probabil se află dispus în colţul de NE al construcţiei. În umplutura negricioasă se aflau câteva fragmente ceramice lucrate la mână. Bordeiul va fi finalizat în campania următoare prin deschiderea unei suprafeţe suplimentare.
Bordeiul 6/B.6/sec. VI-VII d.Hr. - a fost descoperit în suprafeţele 13 şi 14, fiind surprinse latura de est şi parţial cea de nord, dar şi cuptorul integral. Latura de est avea o lungime de 3,35 m, baza locuinţei ajungea la -0,90 m. Cuptorul era săpat într-un calup de lut rezervat în colţul de nord-est al construcţiei. Cupola ce avea o formă semirotundă, era realizată din pietre şi lut, cuptorul avea pereţii laterali verticali, vatra mozaicată. Calupul se păstra pe o înălţime de 0,50-0,55 m. În cuptor au fost descoperite fragmente de la 2-3 vase lucrate la mână. Bordeiul intra în profilul de vest al suprafeţelor 13 şi 14, urmând să fie cercetat integral anul viitor. În acest sens a fost conservat, inclusiv cuptorul.
Precizăm că toate aceste complexe definite drept bordeie sunt mai curând locuinţe semiîngropate.
Groapa 1/sec. II-III d.Hr. - un alt complex cercetat a fost o groapă circulară descoperită în S.III, la vest de B1, intra în profilul de vest. Avea formă semicirculară cu diametre de 85x50 cm, baza de găsea la -1,2 m.
Groapa 2/medievală - a fost identificată în S.III, la nord de B.4. Avea formă rectangulară şi aparţine sec. XIX.
Mare parte din vasele eneolitice, dar şi alte artefacte se află expuse la Muzeul Conacul Bellu din oraşul Urlaţi, clădirea Foişor, într-o expoziţie permanentă denumită ʺŞase milenii de istorie - comunitatea eneolitică de la Urlaţiʺ ce valorifică cercetările din acest sit. Tot în această campanie a început amenajarea sediul şantierului pe un teren pus la dispoziţie de Primăria oraşului Urlaţi. A fost adus un vagon în care a fost amenajat biroul de lucru. A fost realizată o îngrădire cu plasă şi sârmă ce acoperă o suprafaţă de cca 250 m, dar şi alte lucrări specifice.
|
