Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Urlaţi | County: Prahova | Site: La Islaz/La Câmp | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015 Epoch Neolithic; Bronze Age; Late Medieval Age (14th - 18th cent.) Periods Eneolithic; Bronze Age; Late Medieval Period Site Category Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Civil habitation; Open settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Prahova Locality   Urlaţi Commune   Urlaţi Site  La Islaz/La Câmp Site Sector Site name   cartier Coteni Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Dumitrescu Claudia Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Frînculeasa Alin Site director Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Garvăn Daniel Muzeul Judeţean Buzău Negrea Octav Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Preda Bianca Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova National Arch. Record Site Code 131639.01 Report Cercetările din situl de La Islaz/La Câmp din cartierul Coteni, se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea în particular a ariei nordice a culturii Gumelniţa, şi, în general, a dinamicii locuirii neo-eneolitice în respectivul areal. Stratigrafia sitului nu este unitară pe toată întinderea cercetată. Doar nivelurile de locuire atribuite culturilor Starčevo-Criş şi Gumelniţa au fost identificate pe profile, materialele din epoca bronzului - cultura Tei, apar imediat deasupra stratului eneolitic, iar cele atribuite culturii Chilia-Militari sunt foarte rare în strat, ceva mai numeroase în complexe. În această campanie ne-am propus finalizare complexelor arheologice descoperite în anul 2014, dar şi extinderea săpăturii. Au fost trasate 7 noi suprafeţe (S.6, S.7, S.8, S.9, S.10, S.11, S12), fiecare având dimensiuni de 5 x 5 m, două din acestea acestea amplasate la 0,5 m E de S.II/2013 şi cinci la 0,5 m V de S.II/2013 şi 0,5 m la sud de S.I/2013. Între aceste suprafeţe au fost păstraţi martori stratigrafici groşi de 0,5 m. Pentru a surprinde situl pe axul N-S în această campanie S.II a fost prelungit cu 11 m spre S (planşa 1). Cel mai important complex arheologic descoperit în această campanie a fost locuinţa eneolitică atribuită culturii Gumelniţa, denumită L.2 (planşa 2). Locuinţa 2 (L.2) - a fost descoperită în S.II, în capătul de S, dar şi în S.8, S.9. Este o locuinţă de suprafaţă incendiată, cu inventar specific (ceramică, unelte de silex, râşniţe din piatră, greutăţi de lut). Distrugerea de chirpici ars este una ceva mai consistentă decât a locuinţei 1, acoperind o suprafaţă rectangulară de aproximativ 6 X 4 m. Nu a putut fi cercetat colţul de ESE al locuinţei, deoarece intra în profilul de vest al S.9. Pentru cercetarea acestui complex au fost demontaţi martorii stratigrafici dintre S.8 şi S.9, dar şi dintre aceştia şi S.II. De asemenenea, S.9, dar şi zona în care se afla martorul stratigrafic dintre S.8 şi S.9 a fost lărgit cu 0,5 m spre vest. Compexul era bogat în ceramică, fiind identificate în jur de 50 de vase întregibile, la care se adaugă resturi de la alte aproximativ 20 de vase. Din cele întregibile, remarcăm 2 vase de tip askos, un suport colac, un pithos cu torţi etajate, mai multe vase borcan, castroane, două vase cu picior, numeroase vase de provizii de dimensiuni mari sau mijlocii. În locuinţă se afla şi o groapă în care au fost descoperite mai multe vase întregi. Din acelaşi complex au provin două statuete antropomorfe fragmentare din lut, mai multe unelte de silex, un nucleu din silex, râşniţe, percutoare, frecătoare. În apropierea acesteia a fost descoperit un mic depozit de piese din silex. Bordeiul 2/medieval - un complex deosebit este locuinţa adâncită denumită bordeiul 2 (B2) descoperită în S.9. A fost surprinsă la -0,50 m adâncime, avea formă rectangulară, baza se găseala -0,95 m de nivelul actual de călcare. Tăia locuinţa 2 eneolitică înspre colţul de VNV al acesteia. A fost cercetată aproximativ 10%, deoarece intra în profilul de V al suprafeţei 9, fiind surprins colţul de est-sud-est. În acest colţ a fost descoperită o groapă de par ce avea un diametru de cca 25 cm şi cobora 35 cm de la nivelul fundului bordeiului. În umplutura complexului au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată ce par să aparţină sec. XVII - XVIII. Gropa 2 - un alt complex cercetat a fost o groapă circulară descoperită în S.9, în apropierea profilului de nord. Avea formă circulară cu diametre de 75 x 85 cm. În umplutura sa se găseau numeroase bucăţi de vatră arşă în poziţie secundară, remaniată, dar şi câteva fragmente ceramice neolitice, cultura Starcevo-Criş. Cel mai numeros material identificat în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, întregibilă sau fragmentată, puţină decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare, la care se adaugă barbotinarea în cazul vaselor de provizii. Alături de ceramică, am descoperit peste 300 de unelte litice cioplite din silex, dar şi câteva unelte din piatră şlefuite, inclusiv râşniţe, frecătoare, percutoare, nuclee, etc. Plastică antropomorfă şi zoomorfă este reprezentată prin fragmente realizate din lut. Remarcăm descoperirea în această campanie a unui lot relativ numeros de ceramică neolitică atribuită culturii Starčevo-Criş. Nu există vase întregibile, ci numai fragmente. Dominantă e ceramica grosieră, cu pleavă în pastă, suprafeţele exterioare roşiatice, miezul negricios. Ceramica din epoca bronzului este fragmentară, are suprafaţa exterioară aspră/poroasă datorită prezenţei nisipului grosier, are culoarea negricioasă, gălbuie-cărămizie, mai rar cenuşie, foarte puţină este decorată. Câteva fragmente sunt decorate prin împunsături succesive în manieră specifică culturii Tei, mai multe fragmente au aplicat brâu alveolat sub buză, iar ceva mai multe sunt decorate cu măturica. Materialele Chilia-Militari constau în fragmente de vase lucrate la roată, în special ceramică cenuşie, fragmente de amfore romane cărămizii, dar şi ceramică grosieră lucrată la mână, având în pastă nisip şi pietricele. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Frînculeasa A., Niţă L., Dumitraşcu V., Asupra descoperirilor aparţinând culturii Gumelniţa de la Urlaţi (jud. Prahova), Acta Musei Tutovensis, III, 2008, p. 94-105. Andreescu R., Frînculeasa A., Garvăn D., Nica T., Torcică I., Niţă L., Dumitraşcu V., Noi cercetări arheologice în Muntenia. Descoperirile de la Urlaţi (jud. Prahova), Argesis. Studii şi comunicări, Seria Istorie, XVI, 2007, p. 11-37. Niţă L., Frânculeasa A., Consideraţii asupra materialului litic cioplit descoperit în aşezare gumelniţenă de la Urlaţi (jud. Prahova), Argesis, Studii şi Comunicări, Seria Istorie, XIV, 2005, p. 41-53. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO