Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Vânători | County: Galaţi | Site: La Jolică | Excavation Year: 2019

Excavation Year   2019
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Bronze Age;
Hallstatt;
La Tène;
Medieval Age
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Civil habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Galaţi
Locality   Vânători
Commune   Vânători
Site  La Jolică
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi
Ailincăi Sorin Cristian Site director Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi
Constantinescu Mihai Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi
Mandache Tudor Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi
Mihail Florian Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi
National Arch. Record Site Code 75169.01
Report Introducere
Situl arheologic de la Vânători - La Jolică este unul dintre cele mai importante monumente de la sfârşitul mileniului II a.Chr. din sudul Moldovei (1). Deşi este cunoscut lumii ştiinţifice încă din anii 60, situl beneficiază de un nou proiect arheologic finanţat în perioada 2017-2019 de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi.
În campaniile 2017-2018 a fost cercetată Suprafaţa 1, ce totalizează o suprafaţă de 800 mp, rezultatele preliminare fiind deja prezentate în Cronica Cercetărilor Arheologice din România (2).

Descrierea cercetărilor din campania 2019 (3)
Campania din anul 2019 s-a desfăşurat în perioada 19.08-18.10.2019. Pentru a avea o imagine cât mai bună asupra sitului ne-am extins cercetările şi pe terasele 1, 4 şi 5, unde am deschis suprafeţele numerotate cu 2, 3 şi 4 (Fig. 1).
SUPRAFAŢA 2
Are dimensiunile de 20 × 20 m. Aceasta a fost împărţită în carouri de 2 × 2 m. Numerotarea carourilor a fost făcută cu litere de la N-S şi cifre de la V la E (Fig. 2). Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: U.S. 2001, strat vegetal, gros de 5-30 cm, urmat de U.S. 2002, strat cenuşos compact, gros de 40-90 cm. Urmează U.S. 2003, cu o grosime variind între 10 şi 40 cm, strat galben cenuşiu ce conţine urme materiale aparţinând Primei Epoci a Fierului. Ultimul strat este U.S 3004, steril din punct de vedere arheologic.
În decursul cercetărilor au fost identificate şi cercetate mai multe amenajări de locuire, după cum urmează: Cx. 2101 – identificat parţial în profilul de S, c. 3-4 A la adâncimea de 1,21 m. În plan, groapa avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,20 × 0,70 m. În profil, se observă cum pereţii au fost săpaţi oblic şi baza dreaptă. Din pământul de umplutură, cenuşiu, s-au recuperat fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră; Cx. 2102 – cercetat în c.9-10 A, în profilul de S, la adâncimea de 2,39 m. Pereţii gropii au fost săpaţi oblic spre interior, baza era orizontală. Pământul de umplutură, gri-compact conţinea puţine materiale arheologice; Cx. 2103 – conturat în c.2 A, la adâncimea de 1,58 m. Complexul era circular în plan, cu un pământ de umplutură cenuşiu, amestecat cu resturi osteologice, fragmente ceramice, cărbune şi piatră. La secţionare s-a observat că pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior. Din pământul de umplutură s-au recuperat resturi osteologice, împungătoare, fragmente ceramice şi pietre. Adâncimea maximă a fost atinsă la 2,09 m; Cx. 2104 – cercetat în c.2-H, la adâncimea de 1,20 m. În plan, groapa era circulară, cu diametrul de 1,30 m. În profil, pereţii gropii au fost săpaţi oblic spre exterior. Baza era amenjată orizontal. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră. Baza a fost atinsă la – 1,41 m; Cx. 2105 – identificat în c. 2-3 C, la adâncimea de 1,35 m. În plan, groapa era ovală, cu dimensiunile de 1,60 × 1,50 m, cu un pământ de umplutură negru, cu lentile galbene. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de -2,10 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre; Cx. 2106 – identificat în c. 7 C, la adâncimea de 2,13 m. În plan, groapa era ovală, cu dimensiunile de 1,90 × 1,50 m. Pământul de umplutură era cenuşiu cu lentile galbene. La secţionare, s-a văzut că profilul gropii este de tip clopot. A fost săpată până la adâncimea de 2,80 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră. Tot de aici au fost recuperat un vas bitronconic, o ceaşcă dar şi un fragment dintr-un obiect de fier; Cx. 2107 – identificat în c. 8-B C, la adâncimea de 2,17 m. În plan, groapa era circulară, cu diametrul de 1,50 m. Pământul de umplutură era negru, compact. La secţionare, s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 3,40 m. Din umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre. Groapa taie parţial complexul 2109; Cx. 2108 – identificat în c. 9-10-C-D, la adâncimea de 2,44 m. În plan groapa era circulară, cu diametrul de 1,50 m cu un pământ de umplutură cafeniu. La secţionare s-a observat că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 3,02 m. Conţinea puţin material arheologic; Cx. 2109 – identificat în c. 6-7-C-D, la adâncimea de 2,20 m. În plan, groapa era ovală, cu dimensiunile de 2,10×1,50 m, cu un pământ de umplutură negru, cu galben. La secţionare, s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 3,17 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră. Groapa este tăiată de Cx. 2107; Cx. 2110 – cercetat în c. 6-7-D, la adâncimea de 1,96 m. În plan, groapa era ovală, cu dimensiunile de 2,20 × 1,90 m, cu un pământ de umplutură gri-compact. La secţionare, s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de -2,68 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre. Groapa taie Cx. 2111-2112; Cx. 2111-2112 – identificată în c. 5-6-D-E, la adâncimea de 1,85 m. În plan s-au observat două gropi cu un pământ de umplutură gri-compact, ce părea diferit. La secţionare s-a constatat că cele două gropi reprezintă, de fapt, un singur complex. Pereţii gropii au fost săpaţi uşor oblic până la adâncimea de 2,31 m, unde s-a delimitat clar o podea. Locuinţa este tăiată de Gr. 2110. Din pământul de umplutură s-au recuperat fragmente osteologice, piatră şi ceramică; Cx. 2113 – identificat în c. 4-5-E-F, la adâncimea de 1,74 m. În plan, groapa era aproximativ circulară cu diametrul de 1,50 m. Era umplută cu un pământ de gri-cenuşos. La secţionare s-a observat că pereţii au fost săpaţi oblic, până la adâncimea de 2,16 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră. Tot aici a apărut şi un craniu uman; Cx. 2114 – identificată în c. 7-E-F, la adâncimea de 2,00 m. În plan groapa era aproximativ circulară cu dimensiunile de 1,50 m cu un pământ de umplutură gri cenuşos cu urme de pământ galben şi chirpici. La secţionare s-a putut observa că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,49 m. Baza este neregulată. Săracă din punct de vedere arheologic; Cx. 2115 – identificată în c. 5-6 F-G, la adâncimea de 1,98 m. În plan, groapa era aproximativ circulară cu diametrul de 2,00 m, cu un pământ de umplutură gri-cenuşos. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,64 m. Săracă din punct de vedere al materialului arheologic; Cx. 2116 – identificată în c. 5-6 E-F, la adâncimea de 1,98 m. În plan groapa era ovală, cu dimensiunile de 1,50×1,10 m, fiind umplută cu un pământ gri-cenuşos. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,50 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre. Tot aici a fost descoperit un pumnal din bronz şi o măciucă din piatră, fragmentară; Cx. 2117 – apărută în profilul de V, în c. 1 E-F, la adâncimea de 1,15 m. La secţionare s-a văzut că profilul gropii avea formă de clopot, fiind săpată până la adâncimea de -1,93 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră; Cx. 2118 – apărută în c. 1 H-I, la adâncimea de -1,31 m. În plan, groapa avea formă ovală cu dimensiunile de 1,50 × 1,30 m. La secţionare, s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 1,60 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre; Cx. 2119 – a fost identificat în c. 2-3 G-H, la adâncimea de 1,69 m. În plan, groapa avea formă ovală cu dimensiunile de 1,50×1,30 m. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 1,96 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră; Cx. 2120 – apărută în c. 4-H, la adâncimea de 1,82 m. În plan, groapa avea formă aproximativ circulară, cu diametrul de 1,30 m. La secţionare, s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,15 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră; Cx. 2121 – a fost documentat în c. 5-6-H-I, la adâncimea de 2,07 m. În plan groapa avea formă aproximativ circulară, cu diametrul de 1,70 m. Pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,97 m. Complexul este tăiat de cx. 2122. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre; Cx. 2122 – cercetat în c. 5-6-I, la adâncimea de 2,11 m. În plan groapa avea formă ovală, cu dimensiunile de 1,60×1,00 m. Pereţii au fost săpaţi în formă de clopot până la adâncimea de 2,52 m. Complexul tăie cx. 2121. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre; Cx. 2123 – cercetat în c. 6-7-I, la adâncimea de 2,21 m. În plan, groapa avea formă neregulată. La secţionare s-a văzut că baza este neregulată şi pereţii săpaţi vertical până la adâncimea de -2,31 m; Cx. 2124 – înregistrată în c. 6-7-G-H, la adâncimea de 2,25 m. În plan, groapa avea formă ovală cu dimensiunile de 1,70 × 1,20 m. La secţionare s-a văzut că pereţii au formă de clopot şi a fost săpată până la adâncimea de 2,79 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră; Cx. 2125 – identificată în profilul de N, în c. 1-2-J, la adâncimea de 1,50 m. Pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,06 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre, dar şi un fragment dintr-o brăţară de bronz; Cx. 2126 – apărută în c. 2-3-I-J, la adâncimea de 1,83 m. În plan, groapa este circulară cu diametrul de 1,15 m. Pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,35 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră, dar şi un rest dintr-o piesă de bronz. Groapa taie cx. 2127; Cx. 2127 – apărut în c. 3-I, la adâncimea de 1,83 m. În plan groapa este circulară, cu diametrul de 1,50 m. Pereţii au fost săpaţi vertical până la adâncimea de 2,03 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice şi piatră. Groapa este tăiată de cx. 2126; Cx. 2128 – cercetat în profilul de N, în c. 3-4-J, la adâncimea de 1,91 m. În plan, groapa pare să fi fost ovală. Pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,61 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice, pietre, dar şi o mică piesă din bronz, fragmentară; Cx. 2129 – apărut în c. 4-5-I-J, la adâncimea de 2,02 m. În plan groapa pare să fi fost aproximativ circulară, cu diametrul de 1,40 m. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 2,42 m; Cx. 2130 – cercetat în profilul de E, în c. 10 D-E, la adâncimea de 2,40 m. În plan groapa pare să fi fost ovală. La secţionare s-a văzut că pereţii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 3,14 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, resturi osteologice, piatră.

SUPRAFAŢA 3
Are dimensiunile de 8×8 m şi a fost trasată în partea de N a sitului având orientarea E-V. Suprafaţa a fost împărţită în carouri de 2×2 m, numerotarea făcându-se de la S spre N cu cifre şi de la E la V cu litere (Fig. 3). În total s-a cercetat o suprafaţă de 64 m². Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: U.S. 3001, strat vegetal, gros de 10-20 cm, urmat de U.S. 3002, strat granulos, cu urme materiale medievale târzii, gros de 30-80 cm. Urmează U.S. 3003, cu o grosime variind între 80-100 cm, strat cenuşiu ce conţine urme materiale aparţinând Primei Epoci a Fierului şi urme din perioada Bronzului Timpuriu. Ultimul strat este U.S 3004, steril din punct de vedere arheologic.
În decursul cercetărilor au fost identificate şi cercetate mai multe amenajări de locuire, după cum urmează: Cx. 3101 – mormânt de copil cercetat în c. 2-3 B-C, la adâncimea de 0,40 m de la nivelul actual al solului. Groapa era de formă ovală, cu urme de sicriu. Orientarea era E-V, uşor deviată spre S. Defunctul a fost depus în groapă de formă rectangulară, în poziţie decubit-dorsal. Din păcate mormântul a fost parţial distrus de cercetările mai vechi. Partea inferioară lipseşte, iar oasele bazinului nu sunt în conexiune anatomică. Craniul era afectat de greutatea pământului şi căzut uşor spre stânga. Mâinile au fost aşezate pe piept. Inventar: sub craniu a fost descoperit un cercel şi o masă puternic oxidată (posibil cercel); o monedă în zona pieptului; Cx. 3102 – mormânt de copil identificat în c.2 D, la adâncimea de 050 m. Groapa mormântului este de formă rectangulară, cu urme de sicriu. Orientarea este E-V. Mormântul era depus în poziţie decubit dorsal. Mormântul a fost deranjat dar s-au putut identifica craniul şi câteva vertebre din zona cervicală. Fără inventar; Cx. 3103 – surprins în profilul de V, în c.2-D, la adâncimea de 0,50 m. Era orientat E-V. A fost identificat parţial, mai exact partea inferioară a defunctului; Cx. 3104 – cercetat în c. 4 B-C, la adâncimea de 0,60 m. Groapa mormântului este de formă rectangulară, cu urme de sicriu. A fost depus în poziţie decubit dorsal, orientat E-V, cu mâinile pe piept. Individul avea lungimea de 2 m şi o lăţime de 0,80 m la umeri şi 0,40 m la picioare. Inventar: o monedă identificată în zona pieptului; Cx. 3105 – mormânt de adult cercetat la adâncimea de 0,50 m, în c.1-2 B-C. Groapa mormântului este de formă rectangulară. Aceasta intersecta uşor mormântul cx. 3106. Lungimea gropii este de aproximativ 2,00 m, iar lăţimea de aproximativ 1,00 m. Defunctul este orientat E-V şi depus în poziţie decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe piept şi mâna stângă la bazin. Fără inventar; Cx. 3106 – mormânt de adult descoperit la adâncimea de 0,50 m, în c.1-2 B-C. Groapa este de formă rectangulară cu lungimea de 2,00 m şi lăţimea de 0,80 m. Defunctul era orientat E-V şi depus în poziţie decubit dorsal cu mâna dreaptă pe bazin şi mâna stângă pe piept. Inventar: o monedă găsită sub coloană; Cx. 3107 – surprins în c. 1 A-B, la adâncimea de -0,50 m de la nivelul actual al solului. Groapa era de formă rectangulară, cu lungimea de 2,20 m şi lăţimea de 0,73 cm. Defunctul depus în poziţie decubit dorsal, pe direcţia E-V. Mâinile erau aşezate încrucişate pe piept, capul lăsat uşor spre stânga. Fără inventar; Cx. 3108 – identificat în profilul de V, în c. D, la adâncimea de 0,60 m de la nivelul actual al solului. A fost surprins parţial (partea inferioară). Au fost observate urme de scriu. Defunctul era orientat E-V şi a fost depus în poziţie decubit dorsal; Cx. 3109 – surprins în c.2 C, la adâncimea de 0,60 m. Nu s-a putut surprinde groapa mormântului. Practic, au fost descoperite o aglomeraţie de oase umane împreună cu o monedă. Bănuim car fi vorba de o reînhumare; Cx. 3110 – surprins în c. 3 B-C, la adâncimea de 0,60 m. Groapa este de formă rectangulară cu lungimea de 2,17 m şi lăţimea de 0,60 cm. Defunctul a fost depus în poziţie decubit dorsal, cu braţul drept adus spre umeri şi cel stâng aşezat spre vertebrele lombare. A fost orientat pe direcţia E-V, cu capul uşor căzut spre dreapta şi mandibula desprinsă. Pare să fi fost legat la genunchi; Cx. 3111 – surprins pe profilul de S, în c.2 B, la adâncimea de 0,50 m. Pe profil se poate observa groapa mormântului, de formă rectangulară, orientată E-V. La răzuială s-a putut recupera o monedă; Cx. 3201 – cercetat în c. 2-3 D, la adâncimea de 1,00 m de la suprafaţa actuală a solului. În plan, groapa este de formă circulară cu diametrul de 1,00 m. Complexul a fost secţionat pe direcţia E-V. În profil s-a observat că pereţii gropii erau arcuiţi. Baza a fost atinsă la 1,25-1,27 m. Din pământul de umplutură au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase şi piatră. Groapa a fost săpată în epoca fierului; Cx. 3202 – identificat în c. 1 C, la adâncimea de 0,50 m de la profilul de S. În plan, groapa este de formă ovală, cu dimensiunile de 1,40×1,20 m. Pereţii gropii au fost săpaţi oblic. În pământul de umplutură, de culoare cenuşie, au fost descoperite fragmente ceramice incizate, oase şi pietre. Baza a fost atinsă la -1,10 m; Cx. 3203 – cercetată în c. 3-4 D, la adâncimea de 1,00 m, groapa era circulară în plan, cu diametrul de 1,50 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Complexul intersectează uşor cx. 3204. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior, până la adâncimea de 1,32 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră, scoici, dar şi o ceaşcă întreagă; Cx. 3204 – identificată în c. 4-D, la adâncimea de 1,00 m. Groapa era de formă ovală în plan, cu dimensiunile de 1,50×1,00 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de -1,50 m. Din pământul de umplutură au fost recoltate fragmente ceramice, oase şi piatră; Cx. 3205 – avea ovală în plan, a fost identificat în c. 1-2 A, la adâncimea de 1,00 m. Complexul a apărut în vechea secţiune cercetată parţial în anul 1972 de către Mircea Nicu şi Marilena Florescu. Groapa taie cx. 3218. Dimensiunile gropii erau de 1,80×1,30 m. Aceasta a fost secţionată de direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 1,82 m. Diametrul bazei este de 1,50 m. În pământul de umplutură, negru-cenuşiu, au fost descoperite puţine fragmente ceramice, oase, pietre; Cx. 3206 – a apărut în vechea secţiune, cercetată parţial în anul 1972 de către Mircea Nicu şi Marilena Florescu, în c. 3 A. Acesta a fost identificat la adâncimea de 1,00 m. Conturul gropii este aproximativ circular cu diametrul de 1,10 m. A fost secţionat pe direcţia N-S. Pereţii gropii sunt uşori arcuiţi spre exterior. Baza a fost atinsă la 1,10 m. Din pământul de umplutură, cenuşos, au fost recoltate fragmente ceramice hallstattiene; Cx. 3207 – identificat la adâncimea de 1,00 m, în c. 2 B. Acesta a fost observat după ce s-a demontat cx. 3106. În plan, groapa era ovală în plan cu dimensiunile de 1,50 × 1,00 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior, până la adâncimea de -1,85 m. Săracă din punct de vedere arheologic, totuşi, din pământul de umplutură, s-au recuperat fragmente ceramice, oase şi chirpici; Cx. 3208 – identificat în profilul de sud, în c. 1 B-C, la adâncimea de 0,65 m. Groapa este tăiată de cx. 3111. Pereţii gropii au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 0,80 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, pietre şi oase; Cx. 3209 – circulară în plan, cu diametrul de 0,90 cm, groapa a fost surprinsă în c.1 A-B, la adâncimea de 0,80 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Pereţii sunt arcuiţi şi baza dreaptă. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase şi pietre. Baza a fost identificată la -1,10 m. Groapa aparţine perioadei timpurii a Epocii Bronzului; Cx. 3210 – circulară în plan, cu diametrul de 0,80 m, groapa a fost surprinsă în c.3 B la adâncimea de 1,00 m. A fost secţionată pe direcţia N-V. Aceasta a fost tăiată de cx. 3207. Are o formă aproape semicirculară în profil. În pământul de umplutură, maro-compact, au fost descoperite fragmente ceramice, oase şi pietre. Tot din groapă a apărut şi un topor din piatră în curs de prelucrare. Baza a fost atinsă la -1,30 m. Groapa aparţine perioadei timpurii a Epocii Bronzului; Cx. 3211 (Cuptor) a fost cercetat în c. 4 A, la adâncimea de 1,00 m. Complexul a fost identificat atât în profilul de E cât şi în profilul de N. Iniţial au apărut o serie de pietre de diferite dimensiuni dispuse circular. Interiorul era plin cu cenuşă şi cu resturi de oase de animale. Tot de aici au fost recuperate două vase întregi de mici dimensiuni, un vas bitronconic şi o ceaşcă. Interiorul cuptorului a fost golit până la crustă. În exteriorul acestuia au fost sesizate o serie de fragmente de lipitură, ceea ce ne duce cu gândul că ne aflăm într-o locuinţă surprinsă parţial. Complexul a fost cercetat parţial; Cx. 3212 – cercetat în c. 2-3 A. Din pământul de umplutură, au fost recoltate puţine fragmente ceramice, resturi osteologice şi pietre; Cx. 3213 – cercetat în c. 2-3 A, la adâncimea de 1,10 m. Complexul a fost identificat în momentul când au fost secţionate cx. 3205 şi 3206. În profilul gropii se observă cum pereţii gropii au fost săpaţi oblic, cu baza dreaptă. Din pământul de umplutură, negru cu galben, au fost recoltate puţine fragmente ceramice. Baza a fost atinsă la -1,70 m; Cx. 3214 – cercetat parţial în c. 1 D, atât în profilul de V, cât şi în profilul de S, la adâncimea de -0,60 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,80 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, pietre şi chirpici; Cx. 3215 – a fost cercetată la adâncimea de 1,00 m, în c. 4 B-C. În plan, groapa este circulară cu diametrul de 1,40 m. La secţionare s-a observat că pereţii gropii au fost săpaţi oblic şi baza a fost amenajată orizontal. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,90 m. Din pământul de umplutură s-au recoltat fragmente ceramică, oase şi piatră; Cx. 3216 – cercetat în c. 4 B, la adâncimea de 1,00 m. În plan groapa este de formă circulară, cu diametrul de 1,00 m. La secţionare s-a observat că pereţii sunt uşor arcuiţi spre interior. Baza a fost atinsă la -1,25 m. Din pământul de umplutură au fost recoltate fragmente ceramice, oase şi pietre; Cx. 3217 – a fost identificat în c. 3 B-C, la adâncimea de 1,00 m. În plan, groapa este de formă ovală, cu dimensiunile de 1,50 x 1, 00 m. Pereţii gropii sunt uşor oblici şi cu baza neregulată; Cx. 3218 – a fost cercetată în c. 2 A-B. În profil groapa a fost săpată oblic şi cu baza dreaptă. Groapa este tăiată atât de cx. 3205 cât şi de cx. 3207. Din pământul de umplutură au fost recuperate puţine fragmente ceramice; Cx. 3219 – cercetată în c. 3 A-B, la adâncimea de 1,30-1,35 m. Nu s-a observat în plan, fiind tăiată atât de cx. 3206, cât şi de cx. 3216 şi 3217. În profil se observă cum groapa avea pereţii săpaţi oblici şi cu baza dreaptă. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice hallstattiene. Baza a fost atinsă la -1,40 m; Cx. 3220 – identificată pe profilul de E, în c. 2-3 A. Profilul gropii arată că a fost săpată oblic, cu baza dreaptă. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, printre care şi unul decorat prin imprimare; Cx. 3221 – nu s-a putut surprinde în plan, aceasta fiind suprapusă atât de cx. 3216 cât şi de cx. 3217; Cx. 3222 – cercetat în c. 4 D, atât în profilul de N cât şi pe cel de V. Practic groapa s-a văzut imediat ce s-a terminat de golit secţiunea cercetată de Nicu Mircea şi Marilena Florescu. În profil se vede că baza gropii este dreaptă, iar pereţii sunt oblici. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,60 m de la nivelul actual al solului. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice hallstattiene; Cx. 3223 – surprins în c. 4 C, în profilul de N. Baza gropii este dreaptă, iar pereţii gropii oblici. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,50 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice hallstattiene; Cx. 3224 – cercetat în c. 4 B, în profilul de N. Baza gropii este dreaptă, iar pereţii sunt arcuiţi. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,00 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice; Cx. 3225 – surprins în c. 1 C-D, la adâncimea de 0,60 m. În plan groapa este circulară, cu diametrul de 1,00 m. Pereţii gropii erau uşor curbaţi. Săracă din punct de vedere arheologic.

SUPRAFAŢA 4
Unitatea are dimensiunile de 10 × 10 m şi a fost trasată în marginea terasei nr. 3. Suprafaţa a fost împărţită în carouri de 2 × 2 m, numerotarea făcându-se cu cifre de la E-V şi cu litere de la N-S (Fig. 4). Ulterior s-au realizat două casete, denumite C1 şi C2 cu dimensiunile de 3,70 × 2,00 m, respectiv 2,60 × 1,60 m. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: U.S. 4001, strat vegetal, gros de 15-50 cm, urmat de U.S. 4002, strat granulos albicios, gros de 15-70 cm. Urmează U.S. 4003, galben-pătat cu o grosime variind între 30 -50 cm, strat cenuşiu ce conţine urme materiale aparţinând Primei Epoci a Fierului. Ultimul strat este U.S 4004, galben roşiatic, steril din punct de vedere arheologic.
În Suprafaţa 4 au fost cercetate trei complexe, după cum urmează: Cx. 4101 (Complex cu oseminte umane) – cercetat parţial în profilul de E, c. 1 – A-B, la adâncimea de 1,00 m. În plan, groapa avea formă ovală cu dimensiunile de 2,30×1,90 m. Pentru a surprinde întregul complex, s-a deschis o casetă, denumită C1, cu dimensiunile de 3,70×2,00 m. Groapa a fost săpată oblic până la adâncimea de 1,90 m. În pământul de umplutură, cenuşos cu galben, au fost descoperite materiale arheologice hallstattiene. De la adâncimea de 1,70 m, au fost identificaţi doi indivizi. Primul individ, orientat SV-NE, depus în partea de N a gropii, în poziţie chircită pe partea dreaptă, cu o mână pusă pe abdomen şi cealaltă adusă spre craniu. Craniul nu este în conexiune anatomică. Inventar: un vas bitronconic, de mici dimensiuni, descoperit în zona pieptului, o fibulă din fier cu placă triunghiulară descoperită în zona vertebrelor cervicale şi un buton din bronz descoperit în zona umărului drept. Al doilea individ are o posibilă orientare SV-NE şi a fost depus în partea central-estică a gropii. Din nefericire, acesta a fost puternic deranjat, păstrându-se, în conexiune anatomică, doar oasele mari de la membrele inferioare. Fără inventar. În complex au fost identificate un craniu uman întreg aflat la picioarele individului nr. 2 şi fragmente disparate dintr-un al doilea craniu în partea de sud a gropii; Cx. 4102 – identificat parţial în profilul de S, c. 1-2 E, la adâncimea de 0,80 m. Pentru a surprinde întregul complex, s-a deschis o casetă, denumită C2, cu dimensiunile de 2,60 x 1,60 m. În plan, groapa era de formă ovală cu dimensiunile de 1,70 x 1,30 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 1,66 m. Săracă din punct de vedere arheologic; Cx. 4103 – depozit de brăţări de bronz surprins în Caseta 2, la adâncimea de 0,70 m, pe U.S. 4003. Acesta conţine un număr de opt brăţări din bronz. Acestea au fost numerotate de la V spre E şi s-au delimitat două grupuri. Primul (B1-4) dispus pe orizontală, uşor oblic şi al doilea (B5-8) dispus pe verticală.
Consideraţii finale
Rezultatele cercetărilor din anul 2019, precum şi cele din anii precedenţi arată potenţialul deosebit al sitului arheologic de la Vânători - La Jolică. Descoperirile din Suprafaţa 1, care sunt prelucrate aproape în totalitate evidenţiază existenţa în acest sit a unor urme de locuire dintr-un interval cronologic cuprins între 1600-1000 a.Chr. (pe baza datărilor 14C). Cele mai multe vestigii de aici pot fi atribuite unui orizont anterior culturii Babadag (sec. XI a.Chr.), care probabil poate fi pus pe seama culturii Belozerka. Aceste observaţii sunt în linii mari valabile şi în Suprafaţa 2, unde a fost descoperit şi un pumnal specific acestei culturi nord-pontice.
Pe terasa 5, unde a fost trasată Suprafaţa 3, cercetările au scos la iveală o necropolă medievală din sec. XVII, cercetată parţial în anii ʹ70. Aceste săpături nu au afectat însă şi structurile de habitat din epocile fierului şi a bronzului a căror densitate este destul de ridicată.
Descoperirile din Suprafaţa 4 ridică complexitatea sitului. Cx. 4101 pare a fi un mormânt dublu. Vasul si fibula din fier indică un interval cronologic mai recent, apropiat cumva de cimitirele de la Stoicani sau Kartal-Orlovca (sec. VIII-VII a.Chr.), fiind probabil contemporan cu fenomenul Basarabi la Dunărea de Jos.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F. 2014, Noi date despre începuturile epocii fierului la Dunărea de Jos. Aşezarea de la Vânători–La Jolică, jud. Galaţi, SCIVA 65, 1-2, 5-48.
Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. 2019a, Vânători, jud. Galaţi, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, 384-387.
Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. 2019b, Vânători, jud. Galaţi, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018, 244-247.
Brujako, I., V. 2005, Kimmerijcy, frakijcy i mogil’nik Stoicany, Revista Arheologică, S.N., 1, 2, 202-211.
Bibliographic notes (1) Ailincăi et alii 2014.
(2) Ailincăi et alii 2019a; Ailincăi et alii 2019b.
(3) Adâncimile sunt semnalate prin raportare la punctul 0 al sitului.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu