Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Ziduri | Commune: Mozăceni | County: Argeş | Site: Măgura | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Argeş
Locality   Ziduri
Commune   Mozăceni
Site  Măgura
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Cristocea Spiridon Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
Măndescu Dragoş Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
National Arch. Record Site Code 17600.01
Report Comuna Mozăceni se află situată în extremitatea sud-estică a judeţului Argeş, la 50 km de Piteşti. Pe islazul satului Ziduri, la aproximativ 1, 5 km NV de vatra satului, în punctul "Măgura" era cunoscut de mai multă vreme, în urma unor cercetări de suprafaţă, un tell care are astăzi un diametru maxim de 45 m şi o înălţime maximă, în zona central-vestică, de 2 m. Se află situat chiar în lunca plată a Dâmbovnicului, râu care curge la 800 m V.
În perioada 3 - 29 iulie 2000, Muzeul Judeţean Argeş a executat la Ziduri, punctul "Măgura", o săpătură arheologică cu caracter de sondaj. Obiectivele principale au fost obţinerea unei stratigrafii clare şi încadrarea cultural-cronologică a tell-ului. A fost trasată o secţiune cu orientarea E - V, de la E de tell până în centrul său, având dimensiunile 2 m × 28 m. Secţiunea a fost dispusă uşor lateral (spre N) faţă de diametrul maxim al tell - ului. Tell - ul de la Ziduri este o aşezare a culturii Gumelniţa, fazele II A şi III B.
Elementele de fortificaţie. Deşi tell-ul se afla situat într-o zonă uşor inundabilă ce devenea mlăştinoasă cel puţin după revărsarea apelor râului din apropiere (şi astăzi este înconjurat de smârc), acest element de siguranţă natural a fost dublat de unul artificial: şanţ şi val de apărare. Şanţul are o deschidere la gură de 6,2 m, iar lăţimea la bază este de 2,4 m. Adâncimea este modestă, doar -1,15 m. Probabil că locuitorii din eneolitic l-ar fi adâncit mai mult, însă au fost nevoiţi să se oprească atunci când au întâmpinat rezistenţa unui strat geologic din pietriş foarte compact şi dur, pe care l-am surprins la -1,8 m adâncime de la nivelul actual de călcare. Pământul scos la săparea şanţului a fost aşezat spre interior, formând valul. Acesta are lăţimea la bază de 7 m şi înălţimea maximă surprinsă în profil de 1,4 m. Suprapune direct pământul virgin, fiind astfel cel puţin contemporan, dacă nu chiar anterior primului nivel de locuire. Sistemul artificial de fortificaţie a fost utilizat doar pe parcursul primei faze de locuire, ulterior valul şi şanţul fiind dezafectate, suprapuse de nivelurile celei de-a doua faze a aşezării.
Stratigrafia. Au fost evidenţiate stratigrafic şi înregistrate două faze de locuire: imediat sub stratul vegetal actual (cu o grosime de 0,1 - 0,15 m) depunerile celei de-a doua faze de locuire (Gumelniţa III B) au o grosime de 1,6 m / 1,8 m; prima fază de locuire (Gumelniţa II A), cu o grosime de 1 m / 1,2 m suprapune pământul viu, care începe la o adâncime de -2,9 m / -3 m, la capătul vestic al secţiunii. Fiecare dintre aceste două faze sunt alcătuite din câte trei niveluri de cultură. Dacă în prima fază (Gumelniţa A II) aria locuibilă a fost delimitată de sistemul de apărare alcătuit din val şi şanţ, în cea de-a doua fază (Gumelniţa B III) fortificaţia nu a mai fost refăcută, deci nici utilizată, aria locuibilă extinzându-se şi suprapunând vechiul şanţ (astupat) şi val (mult aplatizat).
Locuinţele. Ambele locuinţe descoperite în această campanie aparţin nivelului ultim de locuire. Au putut fi clar delimitate, deşi spaţiul ce le separă era redus (doar aproximativ 1 m). Nici una dintre ele nu a fost dezvelită integral. Resturile locuinţelor au apărut sub forma unor aglomeraţii masive de bucăţi de chirpici. Locuinţele erau de tip semiadâncit. Podina, din lut galben bine bătătorit avea o grosime de 0,15 - 0,20 m. Aglomerările de chirpici (cu o grosime cuprinsă între 0,2 m - 0,45 m, răspândită pe o lungime de 4,2 m, pe toată lăţimea secţiunii) marchează resturile suprastructurii prăbuşite în urma incendiului care a pus capăt locuirii, aşa cum arată urmele de ardere secundară de pe fragmentele ceramice şi culoarea puternic roşietică a bucăţilor de lutuială.
Inventarul (se păstrează în colecţia Muzeului Judeţean Argeş, Piteşti) este cel întâlnit în mod obişnuit în cadrul locuirilor eneolitice. Nu a fost descoperit nici un obiect din metal, os sau corn.
Ceramica. În privinţa fazei Gumelniţa II A, se disting două specii ceramice:
- ceramica din pastă grosieră, cenuşie, cu decor din barbotină ori alveolat, uneori cu butoni (eventual perforaţi).
- ceramica din pastă fină, cu lustru negru-metalic la exterior, bine arsă. Decorul ceramicii din specia fină e alcătuit din alveole mărunte, dispuse sub buză sau sub umărul vasului, benzi incizate în diagonală sub umăr, dar şi brâul realizat prin impresiuni succesive. Sunt prezenţi şi butonii perforaţi.
Pentru faza Gumelniţa III B ceramica fină este foarte rară. Ceramica grosieră predomină. Pasta este amestecată într-o proporţie apreciabilă cu nisip. Culoarea preponderentă este roşcată ori brun-roşcată, fără lustru. Apar însă şi fragmente negre-cenuşii, provenind de la vasele mari. Între acestea din urmă se remarcă fragmentele din corpul şi buza unui mare vas de provizii cu diametrul gurii mai mare de 1 m, dintr-o pastă neagră-cenuşie, decorat pe corp în tehnica barbotinei şi cu alveole mari dispuse sub buză. Din ultimul nivel de locuire, din locuinţa 1 provine un vas askos.
Piese din piatră. Din locuinţa 1 provine o râşniţă dintr-o placă de gresie, alături de care a fost găsit un frecător din piatră dură cu urme de folosire la ambele capete. Tot în acest complex a fost descoperită o dăltiţă dintr-o rocă roşcată, mai slabă. Un alt frecător, folosit doar la un singur capăt a fost descoperit în nivelul inferior al ultimei faze de locuire.
Piese din silex. În starturile inferioare frecvenţa silexurilor prelucrate este destul de mică - doar şase exemplare: două lame şi patru răzuitoare, toate dintr-un silex alb-gălbui, de bună calitate. În nivelul superior numărul pieselor de silex creşte sensibil. În acest nivel au fost găsite lame, răzuitoare pe lamă, un răzuitor circular, vârfuri de săgeţi. O mare parte dintre acestea au fost găsite în locuinţa 1.
Piese din lut ars. Au fost găsite două greutăţi pentru războiul de ţesut, una fragmentară, cealaltă întreagă, în locuinţa 2. O mică sferă (Dmaxim = 8 cm) din pastă vineţie amestecată cu pietricele, goală în interior, la exterior decorată prin impresiuni cu degetul în lutul încă moale şi cu o perforaţie realizată în timpul modelării (înainte de ardere) la partea superioară, a fost găsită în umplutura şanţului de apărare. Prezintă urme de ardere secundară.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu