|
Excavation Year |
2000 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Roman Period;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Temple
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
B. T. G. (Bazilica din faţa turnului G al zidului) |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Angelescu |
Mircea Victor |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Avram |
Alexandru |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru |
Constantin |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bâltâc |
Adela |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bîrzescu |
Iulian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Damian |
Paul |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Domăneanţu |
Catrinel |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Milošević |
Gordana |
|
Institutul de Arheologie Belgrad |
| Muşeţeanu |
Crişan |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Panaite |
Adriana |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştirbulescu |
Christina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Suceveanu |
Alexandru |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zimmermann |
Konrad |
|
Universitatea Rostock, Germania |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
În problematica urmărită de săpăturile arheologice desfăşurate la Histria, cea a incintelor a ocupat un rol important. Primele cercetări efectuate de Vasile Pârvan au avut ca rezultat dezvelirea incintei romane târzii şi descoperirea unui alt zid de apărare aflat la 370 m V de aceasta. A urmat Scarlat Lambrino care l-a degajat în bună parte de sub dărâmături. Cercetătorilor de după război, începând cu anul 1949 şi până astăzi, le revine însă meritul de a fi stabilit cronologia acestor incinte cu faze şi subfaze de construcţie şi reparaţie, precum şi descoperirea zidurilor de apărare din epoca greacă: arhaică, clasică, elenistică.
Săpăturile arheologice efectuate în ultimii ani au condus la concluzia că în epoca elenistică Histria avea două fortificaţii, una a acropolei şi o alta a aşezării civile. Cea din urmă apăra o suprafaţă foarte mare urmând în linii mari traseul incintei arhaice pe care o suprapune în bună măsură.
Această constatare a ridicat o nouă problemă. Care a fost situaţia în epoca arhaică? O informaţie preluată de Grigore Florescu în Histria I (1954) şi confirmată de profesorul Dinu Adameşteanu, participant la săpăturile dinainte de război, vorbeşte de existenţa în nava de N a bazilicii din faţa turnului G (al zidului de apărare roman târziu) a unei fortificaţii arhaice de mari dimensiuni, aflată la aproximativ -2 m adâncime.
Acest lucru ne-a îndemnat să facem noi investigaţii pentru a vedea dacă situaţia constatată pentru epoca elenistică este aceeaşi cu cea din epoca arhaică: incinta de acropolă, dublată de o alta a aşezării civile. Ca urmare s-au trasat două secţiuni în navele laterale ale sus numitei bazilici, perpendiculare pe zidurile sale de E şi V.
Secţiunea din nava de N a nimerit chiar în sondajul Lambrino, despre care nu aveam nici o indicaţie topografică şi care fusese umplut cu pământ după ce se recoltaseră cu multă conştiinciozitate aproape toate fragmentele ceramice şi obiectele care au fost descoperite. La aproximativ -2 m adâncime a apărut stânca, suprapusă de ceea ce presupunem a fi solul antic. Singurele elemente puse aici în evidenţă sunt: 1. zidul de E al bazilicii suprapune un altul mai vechi din a doua jumătate a secolului al III-lea (fapt ştiut deja dintr-o săpătură efectuată de Al. Suceveanu în anii 1969 - 1970); 2. din dreptul acestui zid, spre V, pe o lungime de 7 m a apărut o zonă cu pietre aşezate, care a fost demontată şi se afla cam la aproximativ 50 m deasupra stâncii.
În secţiunea din nava de S situaţia s-a repetat în parte. Aici am întâlnit sondajul lui Grigore Florescu din anul 1949, care din fericire pentru noi nu a coborât chiar până la stâncă şi nu a mers până în pereţii bazilicii, rezervându-ne la E şi la V câte o porţiune de teren de aproximativ 2 m lungime nederanjată. Aceasta ne-a oferit posibilitatea unei "mini" stratigrafii a oraşului grec în chiar centrul său (evident s-a pornit de la nivelul actual al bazilicii care se află la cota superioară a fundaţiei). O primă descoperire este cea a unui mormânt deranjat, fără inventar. Având în vedere locul său de descoperire, în plină cetate, credem că este vorba de o înmormântare târzie, într-un moment în care locuirea la Histria încetase sau era doar sporadică.
Urmează două niveluri elenistice, secolul al III-lea a. Chr. (ştampilă de amforă de Cnidos, tipul cu prora) şi a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. (două ştampile de amfore thasiene, 350 - 340 a. Chr., fragmente de lekanis cu figuri roşii de la mijlocul secolului al IV-lea a. Chr., etc.). Pe ambele niveluri s-a găsit câte o intruziune de epocă romană, respectiv un fund de amforă şi un fragment de olişoară decorată cu caneluri orizontale.
Al treilea nivel aparţine celei de-a doua jumătăţi a secolului al V-lea a. Chr. judecând după cele mai recente fragmente ceramice descoperite pe el (foarte multe fragmente de amfore de Chios cu gâtul scurt şi umflat).
Al patrulea este cu certitudine arhaic, din a doua jumătate a secolului al VI-lea a. Chr. El este suprapus de un strat gros de dărâmătură, cu pietre, fragmente de vatră şi multă ceramică. Din nou fragmente de amfore de Chios, ceramică Fikellura, boluri, un fragment de droop-cup şi, nu în ultimul rând, o statuetă de teracotă reprezentând o divinitate feminină aşezată pe tron, căreia îi lipsesc din păcate capul şi atributul pe care îl avea pe genunchi (Cybele ?).
În ambele capete ale secţiunii din nava de S a bazilicii, la E şi la V sub aceste niveluri apare o umplutură cu scoici şi nisip în care materialul ceramic este foarte variat mergând din ultimul sfert al secolului al VII-lea a. Chr. (fragment stil Wild Goat mijlociu, bol cu rozete din puncte tipul timpuriu) până către mijlocul secolului al VI-lea a. Chr. (fragment de farfurie stil Wild Goat târziu). Ţinem să menţionăm că această "mini" stratigrafie a fost făcută pe o "mini" suprafaţă, respectiv de 2 x 2 + 2 x 2 m la cele două extremităţi ale secţiunii.
Săpătura noastră a ajuns până la stâncă cu excepţia marginii de V, unde apariţia în ultimele zile a unei situaţii speciale, ne-a determinat să amânăm cu un an rezolvarea ei.
Stânca nativă a fost amenajată de primii locuitori ai Histriei care au nivelat-o cu un strat de lut curat. El este suprapus din loc în loc pe o distanţă de peste 13 m, de un fel de trunchi de piramidă, tot din lut, cu o înălţime de aproximativ 0,5 m şi una din laturi de 0,65 m. Raţiunea acestor "construcţii" ne-a rămas deocamdată inexplicabilă.
Planşa 29
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
