|
Excavation Year |
2000 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Roman Period;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Temple
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Zona sacră |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Angelescu |
Mircea Victor |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Avram |
Alexandru |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru |
Constantin |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bâltâc |
Adela |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bîrzescu |
Iulian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Damian |
Paul |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Domăneanţu |
Catrinel |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Milošević |
Gordana |
|
Institutul de Arheologie Belgrad |
| Muşeţeanu |
Crişan |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Panaite |
Adriana |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştirbulescu |
Christina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Suceveanu |
Alexandru |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zimmermann |
Konrad |
|
Universitatea Rostock, Germania |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
Campania desfăşurată între 17 iulie şi 12 septembrie 2000 şi-a propus următoarele obiective: adâncirea săpăturii sub ultimul nivel elenistic în zona extrem estică a sectorului cercetat şi continuarea săpăturii în "groapa sacră" situată la SE de templul Afroditei.
Reamintim că în 1996 - 1997 am dezvelit în totalitate temelia unei basilici compuse din atrium şi naos (L = 15,2 m; Latrium = 4,6 m; latrium = 7,2 m la exterior, 6,3 m în interior; Lnaos = 7,85 m; lnaos = 6,7 m la exterior, 5,8 m în interior; deschiderea maximă a absidei = 1,8 m; grosimea zidurilor = 0,85 / 0,95 m, cu excepţia zidului sudic = 1,4 m). Fundaţia zidului de E al acestei basilici, demantelată intenţionat, era adosată direct temeliei incintei târzii. Basilica - datată conform poziţiei sale stratigrafice în sec. al V-lea p. Chr. - era, la rândul său, suprapusă de încăperile A8 / B8 ale locuinţei datate în sec. al VI-lea p. Chr. situate între zidul de incintă post-gotic şi str. II. Pe de altă parte, aşa cum rezultase din secţiunea ß / 1992 - 1993 şi din cercetările din 1996, când s-a dezvelit aproape complet basilica, fundaţiile acestui din urmă edificiu distruseseră complet depunerile arheologice anterioare din epoca imperială. Primul strat surprins nederanjat era databil în epoca elenistică târzie. În secţiunea ß / 1993 am distins trei nivele elenistice, notate (de jos în sus) I, II, III, databile respectiv în sec. al III-lea, al II-lea şi la sfârşitul sec. al II-lea sau începutul sec. I a. Chr.
În campania 2000 au fost dezvelite complet trei baze de calcar realizate din spolii provenite de la monumente mai vechi (două dintre acestea fuseseră identificate în 1996-1997, iar cel de al treilea era acoperit parţial de zidul târziu A8 / B8 demontat abia în această campanie). Aceste baze au fost notate, de la S spre N, respectiv ??, ßß şi ??. Monumentul ?? stă pe nivelul elenistic mijlociu (N II) cu trei din laturile sale, în vreme ce latura sa de vest prezintă o temelie care se adânceşte sub acest nivel. Bazele ßß şi ?? stau şi ele pe N II.
Adâncind săpătura în zona exterioară monumentelor, am constatat, după demontarea nivelului N II, existenţa unui strat compact de scoici, iar sub acesta un nou nivel elenistic (primul în ordine cronologică, N I). Din N I, compus dintr-o lutuială compactă şi bine pus în evidenţă de urme de arsuri, pornesc două gropi. Una, de mici dimensiuni, se află în partea de S, între ?? şi zidul interior al basilicii. Pe fundul gropii se afla un perete de vas albiat de piatră (probabil fragment de mortarium), iar în acesta erau depuse fragmente informe de cuarţit. O a doua groapă (notată ?) era parţial suprapusă de baza ßß. În aceasta s-a găsit material ceramic amestecat, inclusiv fragmente databile în epoca clasică şi arhaică. De asemenea, au fost scoase câteva blocuri de calcar, dintre care unul prezintă un profil. Acesta făcea parte în mod evident din monumentul dezafectat la o dată nedeterminată precis, din ale cărui spolii s-a constituit baza ßß. Rezultă că în momentul amenajării nivelului N II (sec. II a. Chr.) monumentul în cauză era deja distrus; unele părţi componente au fost abandonate (precum blocul aruncat în groapă), iar altele au fost reţinute pentru a se construi baza ßß.
După demontarea nivelului N I (cu excepţia suprafeţei în care se află amplasate cele trei baze elenistice) am surprins un strat de arsură puternică. Este vorba de arsura semnalată în mai multe rânduri de vechile săpături din zona sacră, databilă la sfârşitul sec. al IV-lea a. Chr. şi pusă în legătură cu distrugerea Histriei de către Lysimachos (cca. 313 a. Chr.). Arsura în cauză desparte orizontul elenistic (cu cele trei nivele) de orizontul anterior (epoca clasică).
În ultima parte a campaniei am realizat o secţiune orientată aproximativ E - V, lată de 1,5 m, la N şi de-a lungul zidului care desparte atrium de naosul basilicii. Secţiunea a fost adâncită până la stâncă. Stratigrafia se prezintă în felul următor: stratul de arsură, un strat compact de pământ galben-brun, mai jos o arsură, iar la bază un strat gros de pământ brun. În stratul de arsură s-au descoperit doi cercei de aur. În stratul superior de pământ galben-brun s-au descoperit numeroase fragmente ceramice (toate de mici dimensiuni, extrem de fărîmiţate) databile majoritar în sec. al VI-lea a. Chr., însă şi în sec. al V-lea a. Chr. (unele fragmente de opaiţe şi de amfore de Chios etc.). Datarea stratului în sec. V a. Chr. este aşadar asigurată de materialele cele mai recente. Stratul inferior a furnizat, la rândul său, o cantitate remarcabilă de fragmente ceramice datate exclusiv în epoca arhaică. Atrag atenţia numeroasele fragmente de opaiţe.
Stratului arhaic îi corespunde un zid de marmură orientat aproximativ N - S, oarecum paralel cu viitorul traseu al incintei post-gotice. Acest zid, descoperit parţial în campaniile trecute, cu ocazia cercetării incintei târzii, avea până acum o poziţie stratigrafică incertă. Abia acum i s-a asigurat datarea în sec. al VI-lea a. Chr.; s-a putut stabili, de asemenea, că zidul era încă funcţional în epoca clasică.
Rezultatele obţinute în acest sector permit o interpretare topografică de mare însemnătate pentru ansamblul problematicii pe care o ridică zona sacră. Cele trei nivele elenistice succesive, cu cele trei baze (foarte probabil de statui sau de stele votive - cu inscripţii sau anepigrafe), care se înscriu pe acelaşi aliniament cu bazele de la sud de monumentul D (descoperite în vechile săpături) pun în evidenţă, cel mai târziu în epoca elenistică timpurii, via sacra, calea de acces dinspre S spre zona sacră. Antecedentele acesteia par însă să fie mai vechi, judecând după prezenţa zidului de marmură (!), care bordează strada la E şi care ar putea fi interpretat ca un peribol al incintei sacre.
Această imagine topografică pare să fie confirmată şi de prezenţa "gropii sacre", a cărei cercetare a început în 1998. În campania 2000 am adâncit săpătura în zona cuprinsă între P 4 şi capătul secţiunii ? / 1997 (suprafaţa rezultată a primit notaţia "suprafaţa P 4/5"). Groapa se prezintă ca o foarte pronunţată albiere naturală a stâncii de şist pe care este amplasată zona sacră a cetăţii. Această groapă naturală ("marea depresiune" în notaţiile de săpătură din anii '70) a fost recent interpretată de Petre Alexandrescu drept o "groapă sacră". Prezenţa acesteia în dreptul colţului de SE al templului Afroditei nu poate fi întâmplătoare. Mai mult decât atât, existenţa treptelor pe latura de E a templului, cu vedere spre "marea depresiune" şi spre aliniamentul de baze de-a lungul "căii sacre" poate constitui un indiciu pentru faptul că de aici erau urmărite procesiunile.
În faza iniţială (arhaică, poate şi clasică) groapa naturală nu fusese umplută; este foarte posibil, în cazul în care în zonă exista un izvor, ca aici să fi fost un mic lac. Cert este că în epoca elenistică groapa a fost umplută. Atât săpăturile din 1998, cât şi cele din actuala campanie au pus în evidenţă existenţa unei masive umpluturi peste care au fost construite monumente. Unul din acestea fusese parţial surprins în 1998 (două blocuri fasonate de calcar amplasate la marginea de E a gropii, vizibil peste umplutura elenistică şi uşor deplasate faţă de poziţia iniţială). Din acest monument au fost descoperite în actuala campanie încă două blocuri; monumentul continuă spre E, dar nu a putut fi cercetat în întregime, atâta vreme cât este acoperit de masivul profil P4. Umplutura gropii a furnizat o imensă cantitate de materiale (cu precădere ceramice, dar şi obiecte de piatră, monede, obiecte de bronz, fragmente de statuete de teracotă) din epoca elenistică. Atrag atenţia mai ales un fragment de krater West Slope inscripţionat cu un graffito (un fragment din acelaşi vas fusese descoperit în 1998) şi un graffito pe un ciob cu firnis (se distinge numele zeiţei Leto).
În epoca romană au continuat depunerile peste fosta groapă. Între acestea se remarcă o groapă (notată ?) care porneşte dintr-un nivel roman târziu (nedefinit încă cu precizie); o groapă de mai mici dimensiuni (?') a fost surprinsă în interiorul acesteia din urmă. În sfârşit, cu ocazia răzuirii profilului P5, în zona incidenţei acestuia cu profilul P4/5, la mică adâncime faţă de actualul nivel de călcare s-a descoperit un mormânt de inhumaţie. Este vizibilă în profil o parte din schelet, iar un medalion de bronz a fost deja recuperat. Mormântul poate fi pus în legătură ori cu basilica (este situat la N de altarul acesteia) ori cu orizontul de înmormântări intramurane târzii din ultimele faze de existenţă a cetăţii. Cercetarea sistematică a mormântului va avea loc în următoarea campanie.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
