|
Excavation Year |
2000 |
|
Epoch |
Latene
|
|
Periods |
La Tène
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Fortified settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Harghita |
|
Locality |
Jigodin-Băi |
|
Commune |
mun. Miercurea Ciuc |
|
Site |
Jigodin I - Câmpul Morii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Crişan |
Viorica |
Site director |
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Gheorghiu |
Gabriela |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Popescu |
Mariana-Cristina |
|
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
|
|
National Arch. Record Site Code |
83366.05
|
|
Report |
Cetatea dacică Jigodin I - Câmpul Morii este situată la S de oraşul Miercurea Ciuc, pe pintenul stâncos ce se ridică deasupra Băilor Jigodin. Aceasta a fost descrisă pentru prima dată de Al. Ferenczi (1928), săpături propriu-zise fiind întreprinse în anul 1950 de un colectiv condus de M. Macrea. Cercetările arheologice au fost reluate în anul 1980 de către Petre Roman şi continuate, cu unele întreruperi, până în prezent. După 1990 ele sunt conduse de către Viorica Crişan.
În anul 1998 în interiorul cetăţii a fost amplasată o antenă GSM, care a dus la distrugerea celei mai mari părţi din platou şi a fortificaţiei de pe latura de SV şi V.
Cetatea de la Jigodin I face parte din sistemul defensiv dacic de pe linia Carpaţilor Răsăriteni. Ocupând o poziţie strategică deosebită; de aici se putea supraveghea toată depresiunea Ciucului (de mijloc şi de jos) dintre Racu şi Tuşnad Băi.
În campania anului 2000 a fost deschisă pe latura nord-vestică S. IX, de 4 x 20 m, cuprinzând o parte din platou şi fortificaţia din acest sector. Cercetările au avut ca scop verificarea sistemului de fortificare şi recuperarea materialelor arheologice dislocate ca urmare a construcţiei amintite.
Descrierea săpăturilor. Fortificaţia a constat dintr-un zid construit din pietre locale legate cu lut. Gros de circa 2 m, acesta a fost ridicat pe stânca nativă pe care s-a pus iniţial un strat de lut. Modul de construire a zidului este puţin diferit de sectorul sudic, unde pentru amenajarea patului stânca a fost spartă în formă de şanţ lăsându-se un pinten exterior pentru susţinere. Piatra din zid provine în bună parte de pe pantă, scoaterea ei ducând la accentuarea înclinării acesteia. Zidul a fost distrus în antichitate, momentan putându-se observa doar patul de lut pe care a fost amenajat. Pietrele au căzut în parte în interiorul cetăţii dar majoritatea lor spre exterior.
Complexe. În imediata apropiere a zidului, sub dărâmături, s-au descoperit urmele unei locuinţe de suprafaţă, marcată de cantităţi mari de lipitură, lemn carbonizat şi cenuşă. În interior erau numeroase bucăţi de zgură de fier, un creuzet, un fragment de râşniţă, o cute, un vârf de săgeată şi un cuţit de fier, un borcan de dimensiuni mici şi numeroase fragmente de vase modelate cu mâna şi la roată.
Materiale descoperite. În stratul de cultură, dar mai ales în pământul alunecat de pe platou peste pietrele zidului, s-a descoperit o mare cantitate de vase ceramice fragmentare, obiecte de lut, fier şi bronz.
Ceramica. Descoperită în cantitate mare, aceasta cuprinde mai toate tipurile de vase cunoscute în siturile dacice: borcane, ceşti-opaiţe, străchini şi fructiere (modelate cu mâna sau roată), oale simple sau de tip celtic, ulcioare, căni, kantharoi, strecurători (modelate cu roata) etc. Se remarcă mai multe vase pictate în stilul celor descoperite în staţiunile de pe Siret.
Obiecte din lut şi piatră: au fost descoperite fusaiole, fragmente de râşniţă, o cute din piatră.
Unelte: au fost descoperite cinci cuţite de fier şi o daltă.
Piese de podoabă: au fost descoperite o fibulă de bronz de tipul "fibulă cu ochi" folosită pe parcursul sec. I p. Chr. şi o verigă de bronz.
Oase de animale. A fost descoperit un important lot de piese ce vor fi prelucrate de specialiştii în domeniu.
Piesele descoperite sunt conservate, parţial restaurate şi depozitate în MNIT.
Cronologia. Pe baza materialelor descoperite în campania anului 2000 se poate spune că platoul, precum şi terasele din partea nord-estică au fost locuite şi înainte de fortificare, respectiv pe parcursul sec. III - II a. Chr. Cetatea s-a ridicat în sec. I a. Chr. şi a dăinuit până la cucerirea romană, după care zona nu a mai fost locuită. Având rosturi preponderent militare, în interiorul cetăţii au funcţionat cu siguranţă şi ateliere de prelucrare a fierului. În S. IX nu au fost descoperite materiale aparţinătoare altor epoci istorice, respectiv primei vârste a fierului, ca în săpăturile anterioare.
Cercetările viitoare vor urmări recuperarea materialelor arheologice dislocate de construirea antenei, cercetarea fortificaţiei de pe latura estică şi posibilul turn de apărare din colţul nordic. Se va sonda de asemenea sectorul nord-estic rămas neinvestigat în campania anului 2000.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
