Excavation Year |
2000 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Agriculture and Subsistence;
Domestic
|
Site Types |
Rural settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Mureş |
Locality |
Cristeşti |
Commune |
Cristeşti |
Site |
Hosuba |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Man |
Nicoleta |
|
Muzeul Judeţean Mureş |
Protase |
Dumitru |
|
Muzeul Judeţean Mureş |
|
National Arch. Record Site Code |
114364.02
|
Report |
În perioada 4 - 18 septembrie 2000 Muzeul Judeţean Mureş a efectuat săpături arheologice în aşezarea rurală romană de la Cristeşti, (jud. Mureş), punct Hosuba şi malul drept al Mureşului. Cercetările au fost efectuate de un colectiv format din Dumitru Protase - responsabil de şantier şi arheolog Nicoleta Man - responsabil de sector, de la Muzeul Judeţean Mureş. Aşezarea romană rurală de la Cristeşti este situată la 6 km E de Târgu-Mureş între şoseaua Târgu-Mureş - Cluj-Napoca - Gara CFR - Combinatul Chimic, malul Mureşului şi vatra actuală a comunei. Acest sit arheologic a fost semnalat în literatura istorică veche de I. F. Neigebauer, Orban Balazs şi Deak Farkas. Săpături arheologice au fost efectuate de Emil Panaitescu şi D. M. Teodorescu (1925), Aurel Filimon (1928), D. Popescu (1950), D. Protase şi Andrei Zrinyi (1961), A. Zrinyi (1972), D. Protase şi Nicoleta Man (1994 - 2000). Începând cu anul 1994 săpăturile arheologice au fost reluate după o întrerupere de aproape 20 de ani şi au drept scop cercetarea zonei de SE a aşezării, singura care mai poate fi cercetată, restul suprafeţei fiind deranjată de reamenajarea hidrografică a râului Mureş şi a pârâului Cocoş, de construirea şi extinderea Combinatului Chimic Azomureş şi a satului actual. Cercetările şi-au propus delimitarea mai precisă a perimetrului aşezării romane, dar şi relevarea altor elemente de habitat. Întâmplător în campania arheologică a anului 2000 am avut ocazia de a verifica situaţia stratigrafică de pe malul drept al Mureşului. Malul drept al Mureşului nu a mai fost cercetat până în acest an, deşi au mai existat ipoteze cum că aşezarea de la Cristeşti s-ar extinde pe ambele maluri ale râului, în acest caz existând şi un pod care realiza o legătură permanentă între cele două părţi ale aşezării. Imediat după începerea săpăturilor arheologice la 4 septembrie 2000, am fost anunţaţi de muncitorii unei cariere de piatră care excavau în imediata apropiere a malului drept al Mureşului că la adâncimea de -3 m au descoperit vase întregi şi cioburi de culoare roşie. În aceste condiţii am sistat lucrările şi pornind de la adâncimea de -3 m am trasat o secţiune (S. 1), cu dimensiunile 20 x 2 m. Într-adevăr acoperite de o mare cantitate de prundiş s-au descoperit bulgări de lut şi o mulţime de vase ceramice şi opaiţe romane prezentând aceleaşi forme şi caracteristici cu ceramica romană produsă la Cristeşti. Deşi din cauza stratului gros de prundiş aluvionar şi a pânzei freatice care a inundat secţiunea la adâncimea de -1,7 m nu am putut înregistra o situaţie exactă a stratigrafiei din zonă, totuşi, putem concluziona următoarele: aşezarea s-a extins pe ambele maluri ale Mureşului, zona Mureşului constituind zona cuptoarelor şi atelierelor de olărit. Malul drept fiind mai jos decât malul stâng, a fost inundat mai des şi de aceea vestigiile arheologice din această zonă sunt la o adâncime de -4,5 m. O cercetare viitoare a zonei, deşi este de dorit, va fi greu de realizat fără colaborarea unei firme de construcţii sau a carierei de piatră. O altă zonă cercetată în această campanie a fost imediata apropiere a comunei actuale. Cu acordul proprietarilor de terenuri am cercetat zona cuprinsă între calea ferată şi primele case din comună. În acest scop s-au trasat două secţiuni : O secţiune (S. 2) (10 x 1,5 m) este situată la 300 m de prima casă şi 800 m de calea ferată. Imediat sub stratul cultivabil, la -0,5 m au apărut primele urme romane, cu multă ceramică tipică aşezării de la Cristeşti: castroane, cupe-pahare, opaiţe şi o bilă mare din lut ars. Sub acest strat gros de material arheologic ne-am fi aşteptat să descoperim urmele unei locuinţe, dar săpăturile nu au confirmat această aşteptare. De acea am trasat o secţiune paralelă cu S. 2. Altă secţiune S. 3, de 10 x 1,5 m, a confirmat aceeaşi stratigrafie, caracteristici şi material arheologic ca în S. 2. Dar la adâncimea de -0,7 m s-au descoperit urme de pari groşi (diametrul de 15 cm) şi resturi vizibile din pereţi de chirpici care au fost susţinuţi de pari. Nu s-au descoperit resturi de podea ca în alte locuinţe din aşezarea de la Cristeşti. Pentru campania următoare ne propunem să cercetăm, în continuare, malul drept al Mureşului, dacă vom reuşi să colaborăm cu o firmă de construcţii şi să extindem cercetările şi în partea estică a Combinatului Chimic înspre Târgu Mureş, zonă care de asemenea nu a fost niciodată cercetată. Având în vedere că în incinta combinatului s-au descoperit morminte de înhumaţie romane şi că I. Paulovics afirmă că din această zonă provin monumentele funerare ale aşezării, considerăm că această investigaţie merită să fie efectuată.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
On the left bank of the Mureş, at the place called "The Earth Fortress" we can find the vestiges of a large Roman rural settlement, stretching on an area of several hectares. First recorded in 1870, when also the visible remains of a Roman road were mentioned, this settlement has always called the attention of the researchers due to a great number of discoveries.
The 2000 excavations revealed the inhabitants on the both parts of Mureş River.
An aboveground dwelling was uncovered, having the walls made of trellis work or beams
The material discovered contains courseware, a Roman lamp and iron tools.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|