Excavation Year |
2000 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Ostrov |
Commune |
Ostrov |
Site |
Ferma 4 |
Site Sector |
Sector Edificiul 2 |
Site name |
Durostorum |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bâltâc |
Adela |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Damian |
Oana |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Damian |
Paul |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Elefterescu |
Dan |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Ştirbulescu |
Christina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
National Arch. Record Site Code |
62547.01
|
Report |
Cercetarea edificiului, semnalat prima oară în campania 19985, s-a extins prin trasarea a patru casete (6 x 4 m), dispuse perpendicular pe S. I, spre E (c. 30 - 36), orientate V - E, însumând o suprafaţa cercetată de 96 m2. Edificiului i s-au stabilit limitele de N şi S, astfel încât suprafaţa surprinsă este de aproximativ 80 m2, fiind în cea mai mare parte distrus din vechime, fapt la care s-au adăugat arăturile adânci efectuate pe toată suprafaţa aşezării de la Ostrov - Ferma 4 (nu se mai păstrează decât urmele fundaţiei zidurilor). Clădirea, ale cărei ziduri sunt construite în tehnica opus incertum, a cunoscut cel puţin două faze de evoluţie şi mai multe refaceri. În prima fază, din care s-au mai păstrat două tronsoane, zidurile sunt de bună calitate, construite din pietre fasonate legate cu mortar compus din pietricele, nisip şi cărămidă pisată, iar în faza a II-a zidurile sunt construite din pietre nefasonate, aşezate neregulat, unele legate cu un mortar de proastă calitate, altele legate cu pământ. Pe suprafaţa întregului edificiu au fost descoperite şapte vase de provizii in situ, cinci dintre ele foarte prost păstrate, la toate fiindu-le distruse partea superioară. Prezenţa vaselor de provizii in situ în încăperile acestei construcţii ne-a îndemnat să credem că spaţiul a fost folosit ca loc de depozitare. În partea de E a edificiului am surprins, pe un tronson de 20,5 m lungime, trei trasee de conductă, orientate S - N, formate din 39 tubuli de ceramică asamblaţi cu var hidraulic. Pe tuburile conductelor au apărut 11 cartuşe ce poartă ştampila Leg. XICL. Din perimetrul acestui sector au fost recoltate diverse materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, piroane), de canalizare, material ceramic (vase de uz comun), teracote (un cap de statuie feminină, un tipar, o aplică de vas, o statuetă fragmentară), fragmente de recipiente de sticlă (un fragment de carafă, sticlă de geam), obiecte de metal (un vârf de săgeată, un pandantiv, un fragment de fibulă, o spatulă etc.), oase de animale. Spre deosebire de edificiul termal, edificiul nr. 2 are o evoluţie mai lungă, care începe la începutul / mijlocul secolului II şi se sfârşeşte cândva la mijlocul secolului IV. Şi monedele par să confirme observaţiile arheologice. Astfel, din cele 12 monede descoperite în acest sector, două monede au fost emise în timpul lui Traian şi Antoninus Pius, şase se datează în intervalul 193 - 222, iar celelalte patru la mijlocul secolului IV p. Chr.: o monedă de la Constantin II Caesar (335 - 337), două emisiuni de la Constans (341 - 346; 342 - 348) şi o monedă din timpul lui Valens (364 - 367), care este şi cea mai recentă monedă descoperită în săpături sistematice la Ostrov.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|