Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Zimnicea | County: Teleorman | Site: Cetate | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Bronze Age;
Hallstatt;
La Tène;
Middle Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Teleorman
Locality   Zimnicea
Commune   Zimnicea
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Babeş Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Pătraşcu Ion Muzeul Judeţean Teleorman
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Trohani George Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 151987.02
Report Cetatea getică de la Zimnicea a fost semnalată pentru prima dată prin anii 1845 - 1846 de către Cesar Bolliac şi August Treboniu Laurian. Mai apoi, în 1871, Cesar Bolliac face şi primele săpături arheologice. Tot el, în zona din împrejurimi, pe "Câmpul mortilor", a descoperit 63 morminte. Toate aceste descoperiri au fost publicate în Trompetta Carpaţilor nr. 1010 / 1872 şi 1137 / 1874, iar mai apoi Grigore Tocilescu le-a folosit în lucrarrea sa Dacia înainte de romani, Bucureşti, 1880, p. 552.
Săpături ocazionale, prin 1885, dar neprecizate în spaţiu, au mai efectuat Dimitrie Papazoglu şi D. Butculescu, iar în 1924 Ioan Andrieşescu.
Cercetări sistematice s-au efectuat abia în anii 1948 şi 1949 de către un colectiv condus de către profesorul Ion Nestor. Cu respectiva ocazie, pe cetate, s-au săpat şapte secţiuni (I - VII), iar în necropolă şapte movile, dintre care doar cinci (C. 1, 2 , 3, 6 şi 7) s-au dovedit a fi tumuli.
După o întrerupere de aproape două decenii, începând cu anul 1966 şi până în 1975, atât "Cetatea", cât mai ales necropola de pe terenul din împrejurimi au fost intens cercetate de către un colectiv condus de Alexandrina D. Alexandrescu. Pe "Cetate" s-au trasat şi săpat, până la diferite adâncimi, secţiunile VIII - XVIII, care au vizat atât sistemul de fortificaţie - şanţul / şanţurile şi "valul" de apărare, cât mai ales stratigrafia şi complexele de locuire.
În ce priveşte S. XVIII, cercetată în anul 1975, ea a fost trasată pe mijlocul suprafeţei ce constituie platoul Cetăţii, pe direcţia E - V şi având o lungime de cca. 100 m şi o lăţime de 2 m. Numerotarea carourilor s-a făcut de la E spre V, iar adâncimea maximă atinsă a fost de cca. -4 m. Stratigrafic, în partea centrală, s-au constatat multe urme contemporane şi moderne - pământ adus, nivelări, gropi. Pe mijlocul secţiunii terenul este chiar mai ridicat datorită aducerii de pământ, mai întâi pentru substructura platformei unei barăci, iar apoi pentru plantarea unei borne topometrice. Depunerile de pământ, în special de culoare gălbuie, în această zonă, au o consistentă foarte mare. Sub pământul cenuşos, recent, care constituie şi pământul vegetal propriu-zis, se află un pământ negru măzăros, gros pe alocuri de cca. 2 m, cu urme de locuire medievală, care a distrus în bună parte nivelurile superioare de locuire getică. În acest pământ, spre capătul de E (c. 4,5 la adâncimea de -0,34 m), unde are o culoare brun-roşcată închis cu puncte de chirpic, a fost descoperit, în 1975, un AR din Dyrrachium trecut prin foc.
În adâncime, stratigrafic, urmează nivelări, diverse pământuri cenuşoase şi castanii cu urme de arsură şi chirpic ce constituie nivelurile de locuire getică. S-au identificat câteva gropi, iar în partea de V şi bordeie. Urmează un pământ castaniu cu vagi urme de locuire din prima epocă a fierului (Hallstatt) şi epoca bronzului, iar apoi humusul antic, de culoare galbenă.
Din materialele recoltate se remarcă două oale-căni medievale, un vârf de săgeată getică din fier şi numeroase fragmente ceramice provenind din vase clopot, borcane, străchini şi castroane. Ceramica getică este lucrată atât cu mâna (predomină) cât şi la roată. Formele sunt caracteristice sec. IV - III (în special) şi sec. II a.Chr. Trebuie menţionat şi un fragment de unealtă din silex datând din epoca bronzului.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu