Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Lapoş | County: Prahova | Site: Poiana Roman | Excavation Year: 1994

Excavation Year   1994
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic
Periods
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Prahova
Locality   Lapoş
Commune   Lapoş
Site  Poiana Roman
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Beldiman Corneliu Facultatea de Istorie, Universitatea București
Căpiţă Carol Facultatea de Istorie, Universitatea București
Cârciumaru Marin Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
National Arch. Record Site Code 133928.01
Report Au fost continuate cercetările (reluate anul trecut) în marea aşezare-atelier de terasă databilă în paleoliticul superior târziu şi mezolitic. Finanţarea a fost asigurată de Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti, iar forţa de muncă de o grupă de studenţi ai facultăţilor de istorie-geografie din Târgovişte şi de istorie din Bucureşti şi Alba Iulia, care au efectuat un stagiu de practică. Lucrările s-au concentrat în sectorul D (nord-estic) al poienii, unde în 1993 au fost explorate parţial resturile a două complexe de debitaj "in situ" aparţinând nivelului I. Obiectivele campaniei 1994 au fost: decaparea exhaustivă a complexelor de debitaj din zona adiacentă S VII/1993, în vederea precizării caracteristicilor tipo-tehnologice; prelevarea de noi eşantioane pentru analizele multidisciplinare complexe, prioritare fiind cele de datare absolută cu metode foarte exacte (AMS, ESR, TL); obţinerea de eventuale date stratigrafice suplimentare privind etapele ocupării sitului. Au fost executate trei suprafeţe de 3x2 m, notate S VIII - S IX - S X; s-au confirmat observaţiile stratigrafice din anul precedent, respectiv prezenţa, pe o adâncime de cca. 0,60 m, a trei niveluri arheologice suprapuse direct, notate I-III de jos în sus; primele două sunt de atribuit unui aspect cultural aurignacoid, databil foarte probabil la sfârşitul paleoliticului superior; nivelul III, atribuit provizoriu culturii tardenoisiene (mezolitic) şi neoliticului timpuriu (cultura Criş) a fost remaniat prin lucrările agricole din ultimul secol, livrând atât materiale de aspect aurignacoid, cât şi specifice tardenoisianului şi neoliticului timpuriu. Aceste concluzii sunt confirmate de rezultatele preliminare ale studiului palinologic, care a evidenţiat pentru nivelurile I-II prezenţa unor elemente arboricole de tip Betula, italice, care pot sugera plasarea geocronologică în tardiglaciar, fără a se putea preciza, în stadiul actual, căror oscilaţii climatice specifice aparţin secvenţele respective; în restul depozitului, succesiunea normală a sedimentării polinice este perturbată.
Studiul tehnic
S-a recuperat un lot cuprinzând 2.386 piese litice diverse din opal (cca 95 % din total), silex de mai multe varietăţi, gresie silicioasă şi nisipoasă, cuarţit. În fiecare suprafaţă s-au surprins aglomerări de material specifice complexelor de debitaj, aparţinând nivelurilor I-II; cele din S VIII se leagă de descoperirile făcute în S VII/1993. Diagnoza tehnică preliminară indică prezenţa în proporţie mare a nucleilor de opal epuizaţi tehnic sau economic, de tip piramidal/unipolar şi prismatic/bipolar, cu planuri de lovire corticale, lise şi rar diedre sau faţetate, destinaţi debitajului laminar periferic semi-turnant, ortogonal sau opus (modul de lungime în stadiul de abandon: L = 2,5-6,5 cm; modul de lungime iniţial probabil: L = 7-8 cm). Prezenţa bulbilor şi a contrabulbilor proeminenţi, uneori aşchiaţi, ca şi recuperarea unor percutoare litice purtând urme de folosire prin izbire violentă sunt elemente care definesc tipul dominant al debitajului aplicat: direct, cu percutoare dure. Totodată, observarea amenajării sau eliminării cornişelor prin abraziune cu un mic galet (o astfel de piesă a fost recuperată în premieră în acest an, iar urmele lui de uzură specifice s-au pus în evidenţă prin examinarea în microscopie de mică putere) pledează pentru utilizarea ipotetică a percuţiei indirecte sau directe cu percutoare mai puţin dure, de origine organică (=lemn/corn de cerb). Produsele de debitaj predomină cantitativ; aşchiile corticale sunt reprezentate, dar nu în proporţia pe care o impune în general fasonarea nucleilor pe loc, sugerând astfel posibilitatea ca aceştia să fi fost formaţi pe locul de procurare a materiei prime. Modulele de lungime ale lamelor, lamelelor şi aşchiilor sunt mici şi medii (L = 2-7,5 cm). O caracteristică observată şi în lotul de materiale din ANUL TRECUT ESTE ABSENŢA ÎN CADRUL SERIEI PRODUSELOR DE DEBITAJ A CELOR cu morfologie regulată, dar a căror existenţă este dovedită de negativele pe nuclei a ultimei generaţii de lame/lamele; rezultă de aici că produsele de debitaj reuşite erau purtate în afara sitului, trăsătură inerentă a siturilor-atelier. Produsele de debitaj posedă taloane rezultate din planuri de lovire în general nepreparate (=corticale sau lise), liniare sau în formă de "aripă de pasăre"; taloanele diedre sau faţetate sunt rar semnalate. Un element tehnologic nou observat în 1994 este aplicarea metodei "loviturii de microburin" pentru obţinerea lamelelor de opal prin fracturarea lamelor. Piesele tipice/uneltele finite lipsesc pentru nivelul I, iar pentru rest sunt slab reprezentate; menţionăm trei microgratoare (unguiform şi pe capăt de lamă din silex; scurt pe capăt de lamă groasă din opal); un vârf mic pe lamelă din opal; un microburin multiplu pe spărtură pe lamelă din silex. Aceste piese se pot atribui morfo-tipologic culturii tardenoisiene. Deja în anul precedent s-a constatat faptul că în special din nivelul III provin materiale atribuite aspectului aurignacoid, tardenoisianului şi neoliticului timpuriu de tip Criş, fără a se putea decela orizonturi/subniveluri corespunzătoare; cu mare probabilitate, situaţia se datorează remanierii acestui ultim nivel prin arături superficiale (până la 0,30 m adâncime). Asocierea unor piese tipice gravettianului/tardenoisianului cu materiale de aspect aurignacoid (dominante cantitativ) a constituit argumentul datării târzii a acestui facies paleolitic din Muntenia. Rămâne ca viitoarele cercetări şi obţinerea de date absolute pentru nivelurile I-II să contribuie la rezolvarea problemelor de atribuire cultural/cronologică. Lotul de materiale litice din 1994 a fost stsudiat preliminar din punct de vedere funcţional (microscopie de mică putere); s-au izolat 7 lamele de silex şi opal care prezintă microretuşe de uzură clare, urmând ca ulterior să se precizeze tipul operaţiei şi materialul pe care s-a efectuat. Pentru unele gratoare s-a pus în lumină faptul că au fost reascuţite; unul dintre ele prezintă caracteristicile utilizării pentru răzuitul pieilor. Astfel, sub rezerva confirmărilor ulteriore, se pot prefigura în premieră aspecte ale activităţilor economice (cinegetice şi conexe) desfăşurate în situl din Poiana Roman de către comunităţile tardenoisiene, ca şi caracterul ocupării acestui sit.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu