Excavation Year |
2001 |
Epoch |
Late Medieval
|
Periods |
Middle Medieval Period
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Prahova |
Locality |
Gherghiţa |
Commune |
Gherghiţa |
Site |
Şcoala Generală |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Grigore |
Nina |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Hoinărescu |
Călin |
|
SC Consproiect SA, Ploieşti |
Olteanu |
Ştefan |
|
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
|
National Arch. Record Site Code |
133438.01
|
Report |
Cercetările arheologice din lunile august - septembrie 2001 de la Gherghiţa, jud. Prahova (44050’ şi 26015’), punctul Şcoala generală din localitate, au confirmat rezultatele companiei anului 2000, când fusese pusă în evidenţă o fundaţie din piatră legată cu mortar pe o lungime de aproximativ 5 m.
Cercetările din caseta 2, deschisă în vara anului trecut pe lungimea fundaţiei descoperite au scos în evidenţă şi celelalte laturi ale fundaţiei unei construcţii din piatră de formă rectangulară cu dimensiunile de 5 x 4 m. Posibilitatea ca această construcţie să se fi prelungit pe latura sudică rămâne doar prezumtivă, datorită construcţiilor moderne care au distrus o eventuală continuare a încăperii în partea sudică.
S-a confirmat de asemenea, perioada de realizare a acestei construcţii prin descoperirea la baza fundaţiei a două morminte (suprapuse şi deranjate de fundaţie, unul orientat V-E, celălalt perforat de zidul de fundaţie, resturile osteologice fiind împrăştiate). Dacă adăugăm şi cel de al treilea mormânt descoperit în campania anterioară, în aceleaşi condiţii stratigrafice, este posibil să avem de-a face cu o necropolă anterioară construcţiei amintite necropolă care, pe baza ceramicii descoperite în groapa decedaţilor, ar data din perioada sec. XV - XVI. S-a demonstrat, odată în plus, stratigrafic şi pe baza materialelor ceramice descoperite că amintita construcţie din piatră a fost ridicată în a doua jumătate a sec. XVI.
Potrivit profilelor realizate, zidul de fundaţie al construcţiei s-a adâncit până la cca. -0,6 m faţă de nivelul de călcare medieval, grosimea lui nedepăşind 0,5 m. În cursul celei de a doua jumătate a sec. XVI, posibil la finele lui, pe suprafaţa exterioară nord - vestică a construcţiei s-a amenajat o placă de mortar realizându-se un fel de "verandă" - ca anexă la construcţia cu rosturi încă nelămurite.
La începutul sec. XVII, clădirea a fost demolată, resturile de la suprastructura construcţiei (fragmente de cărămidă în special, împrăştiindu-se pe întreaga suprafaţă, rămânând ca martor numai zidul de fundaţie). De la demolarea amintită a rezultat un strat de pământ negricios, provenit din humusul medieval, care acoperă resturile zidului de fundaţie. Într-o etapă imediat ulterioară, peste aceste resturi s-a amenajat un pat de pământ galben, pe alocuri de cca. 0,2 m, scos probabil de la o eventuală construcţie din apropiere (poate chiar de la construcţia bisericii brâncoveneşti aflată la cca. 10 m E faţă de clădirea din sec. XVI). O nivelare masivă a locului s-a făcut în sec. XVII - XVIII, probabil tot în legătură cu construcţiile din zonă. Alte niveluri ulterioare (pietriş, mortar, etc.) sunt de pus în legătură cu noile construcţii moderne (sec. XVIII - XIX), parte din ele aflându-se astăzi integrate în clădirile existente.
Analiza documentelor emise de cancelaria Ţării Româneşti în perioada medievală ne arată o corespondenţă deplină între observaţiile arheologice amintite şi evenimentele din a doua jumătate a sec. XVI şi din sec. XVII de la Gherghiţa cu privire la realizarea actului jurisdicţional din oraşul menţionat. La 17 iunie 1554, Pătraşcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul, emite un act de judecată în care se arată pentru prima oară, că a fost scris în "Scaunul de judecată" al oraşului Gherghiţa. Nu credem că este întâmplătoare informaţia că peste şase ani (1560), apare pentru prima oară în documente funcţia de judeţ al Gherghiţei cu cei 12 pârgari. Este vorba de lărgirea atribuţiilor de judecată pentru aria jurisdicţională foarte întinsă ce revenea scaunului de judecată de la Gherghiţa, adeseori cu participarea sfatului domnesc pentru rezolvarea litigiilor nesoluţionate în instanţa primară. Este posibil ca în aceste împrejurări să se fi construit la Gherghiţa o clădire în piatră necesară realizării actului de justiţie, atât de către organele judiciare urbane, cât şi de către domnie şi sfatul domnesc. Este cunoscut faptul că Pătraşcu cel Bun, posesor al multor proprietăţi în zonă, are o prezenţă aproape permanentă la Gherghiţa în diferite perioade, emiţând de aici, împreună cu sfatul domnesc, o serie de acte de justiţie privitoare la mersul proprietăţilor celor din jurisdicţia Gherghiţei.
Fiul său, Mihai Viteazul, manifestă o predilecţie pentru Gherghiţa, fiind prezent în oraş nu numai lună de lună, dar, în unele cazuri, zi de zi, împreună cu sfatul domnesc în 1596 pentru activităţi judiciar - administrative în general şi militare în special. Observaţiile arheologice amintite mai sus, arată că acum s-ar fi amenajat acea platformă de mortar, sau verandă, în exteriorul construcţiei, servind, probabil acelaşi scopuri administrativ - jurisdicţionale.
După Mihai Viteazul, construcţia este demolată, iar din Gherghiţa abia dacă se mai emit în cursul sec. XVII, doar 2 - 3 acte de judecată, funcţia de scaun de judecată a Gherghiţei dispărând, ca terminologie din documente. De altfel, secolul al XVII-lea aduce, totodată şi începutul decăderii oraşului la nivelul aşezării rurale, aşa cum va fui cunoscut din documentele sec. XVIII-XIX.
În încheiere, ţinem să precizăm că descoperirea de la Gheghiţa reprezintă până în prezent, primul caz de evidenţiere a imaginii constructive a unui scaun de judecată din sec. XV din Ţara Românească şi Moldova, cu atribuţii judiciare la nivel orăşenesc şi cu participarea în anumite situaţii a sfatului domnesc.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|