|
Report |
Scurtă prezentare a sitului: punctul "Kiraly Domb" este situat în nordul comunei Halmeu (jud. Satu Mare), pe frontiera româno-ucrainiană, la cca. 500 m. E de punctul Halmeu - "Vamă". Este compus din două grinduri ("Kiraly Domb I şi II"), de dimensiuni aproximativ egale, cu suprafeţe ovale, cu diametrul maxim de 76,4 x 55 m, fără a lua în calcul şanţul înconjurător. Movilele sunt înconjurate de şanţuri săpate probabil pentru a drena apa de la marginea luncii, dar având în vedere că ele corespund perfect cu perimetrul movilelor nu este exclus ca ele să fie săpate pe ductul unor şanţuri mai vechi. Observaţiile efectuate în timpul cercetării arheologice vin în sprijinul acestei ipoteze. Punctul a fost descoperit prin periegheza efectuată de către Liviu Marta şi Ciprian Astaloş cu ocazia săpăturilor de salvare de la Halmeu - "Vamă", din toamna anului 2000. Între cele două puncte ("Vamă" şi "Kiraly Domb") se poate constata prezenţa în arătură a cioburilor neolitice şi de epoca bronzului.
Obiectivele cercetării: secţionarea grindului "Kiraly Domb I" şi a şanţului ce-l înconjoară pe axa V-E, pentru a stabili stratigrafia grindului.
Rezultatele cercetării şi interpretarea lor:
Au fost trasate trei secţiuni, aflate pe acelaşi aliniament: S. I (20 x 2 m), S. II (10 x 2 m), S III (15,7 x 2 m).
Stratigrafia:
· 0 - 0,4 m strat vegetal, în care apar amestecate materiale neolitice, de epoca bronzului şi medievale
· -0,4 - 0,6/0,7 m strat de cultură neolitic, întretăiat de locuirile ulterioare: Coţofeni, epoca bronzului şi medievale
· 0,7 - sterilul arheologic, un lut galben, uneori cu pigment de limonit
Complexe:
S. I (20 x 2 m)
C. 1 şi C. 2 - sunt două aglomerări de cioburi neolitice (şi un fragment de râşniţă în C2) între -0,4/-0,5. În cursul săpăturilor au apărut mai multe astfel de aglomerări, constând în special dintr-unul sau mai multe vase întregibile, toate neolitice, unele asociate cu piese litice cioplite şi şlefuite.
C. 3 - groapă neolitică, surprinsă parţial, puţin adâncită (până la -0,7 m).
C. 4 - groapă neolitică, surprinsă parţial, cu o umplutură de culoare neagră, adâncită în steril până la -1,16 m, cu foarte mult material ceramic şi litic (gratoare, lame, deşeuri de obsidian şi diverse "silexuri") şi şlefuite (topoare).
C. 5 - o groapă mică, cu puţin material ceramic şi chirpici diseminat.
C. 6b - un complex surprins parţial ale cărui dimensiuni şi formă nu au fost foarte clar delimitate, în care materialele neolitice şi de epoca bronzului sunt amestecate, dar prezenţa unor bârne carbonizate, excelent păstrate, prin analogie cu situaţia similară din C. 3/S. II, ne determină să atribuim acest complex epocii medievale.
C. 6, C. 6a, C. 7 nu au legătură cu C. 6b, fiind complexe neolitice (gropi).
S. II (10 x 2 m)
C. 1 - groapă neolitică, cu puţin material ceramic.
C. 3 - un mare complex, surprins parţial, cu numeroase bârne carbonizate foarte bine păstrate ce mărginesc un şanţ cu foarte mult chirpici în el. Materialul ceramic este amestecat (neolitic, de epoca bronzului), dar prezenţa a două lame de cuţit din fier medievale precum şi a unor fragmente dintr-un vas de fier asociate cu bârnele ne determină să le atribuim unei construcţii medievale.
C. 2 - complex surprins de-a lungul marginii sudice a secţiunii, cu o umplutură cenuşie, cu fragmente ceramice neolitice.
S. III (15,7 x 2 m)
Prin S. III a fost secţionat parţial şanţul ce înconjoară grindul pe la mijlocul laturi vestice a punctului aflat în cercetare. Săparea secţiunii nu a putut fi încheiată deoarece, ca urmare a ploilor intense din luna septembrie, nivelul pânzei freatice a crescut mult, inundând şanţul.
Concluziile parţiale pe care le putem trage ar fi, în primul rând, că avem de-a face, foarte posibil, cu un şanţ antropic, servind la fortificarea aşezării de la "Kiraly Domb I" în perioada medievală. Spre această concluzie ne îndeamnă prezenţa pietrelor, a urmelor consistente de arsură, a urmelor de pari şi un şănţuleţ îngust ce apare la baza şanţului, cu o umplutură cenuşie, elemente care par a fi urmele unei palisade.
Încadrare culturală
Grindul de la Halmeu - "Kiraly Domb I" a fost locuit în timpul a cel puţin trei epoci: neolitic, epoca bronzului, şi perioada medievală. Au fost descoperite şi puţine fragmente ceramice de tip Coţofeni, fără a putea fi puse în legătură cu unul dintre complexele descoperite.
Neoliticul
Locuirea aparţine neoliticului dezvoltat, grupul cultural Pişcolt, faza a II-a. Apare ceramica pictată cu negru (bitum), dar şi pictura cu roşu, de tradiţie Esztár. Majoritatea fragmentelor ceramice sunt nepictate sau nu s-a păstrat. Materialul de la Halmeu - "Kiraly Domb I" prezintă bune analogi cu grupul Diakovo din Ucraina.
Epoca bronzului
Materialele nu au fost descoperite în complexe care să aparţină clar acestei perioade, ci doar în stratul de cultură sau, în poziţie secundară, în complexele medievale. Pe baza ceramicii de bună. calitate din care lipseşte ceramica cu decor excizat acest orizont de locuire de la Halmeu poate fi datat în epoca mijlocie a bronzului. Alături de cantitatea mică de ceramică credem că orizontului din epoca bronzului îi pot fi atribuite şi cele trei tipare din piatră utilizate la turnarea unor tije de bronz.
Perioada medievală
A fost detectat parţial sistemul de fortificaţie din perioada medievală. Menţionăm descoperirea unor construcţii medievale cu bârne carbonizate surprinse atât în S I cât şi în S II.
|
