Excavation Year |
2001 |
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age
|
Periods |
Neolithic;
Bronze Age
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Suhat |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bălăşescu |
Adrian |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Marinescu Bîlcu |
Silvia |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Micu |
Cristian Leonard |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.04
|
Report |
Campania arheologică din acest an s-a desfăşurat în perioada 10-29 septembrie, cercetările fiind întrerupte din cauza vremii nefavorabile (anterior fusese fixată cel puţin o lună pentru campania arheologică 2001). Obiectivul general al cercetării Studierea şi înţelegerea evoluţiei comunităţii neolitice (cultura Boian, faza Giuleşti) din punctul Suhat. Obiectivele campaniei 2001 Continuarea cercetării complexelor de locuire neolitice identificate anterior în suprafaţa S. 3; precizarea relaţiilor existente între spaţiul destinat locuirii neolitice (în mod particular limita de S a acestuia) şi zona imediat înconjurătoare; identificarea şi cercetarea complexelor postneolitice. Metoda de săpătură Au fost cercetate sectoarele 4, 5, 7, 10, 13 din cadrul suprafeţei S. 3. Amintim că această suprafaţă, aflată în zona de S a locuirii neolitice, a fost împărţită în 1998 în sectoare de 6 x 6 m, peste care am suprapus un caroiaj de 2 x 2 m. Iniţial, între sectoare au fost păstraţi martori microstratigrafici de 0,5 m lăţime. Observaţiile făcute în campaniile de cercetări precedente ne-au determinat să reducem această dimensiune la 0,3 m, uşurându-se astfel cercetarea unor complexe de locuire cu suprafeţe reduse (în special gropi). Metoda de înregistrare A fost adaptată principiului aplicat în cercetarea aşezării de la Isaccea, punctul Suhat, respectiv identificarea complexelor de locuire dar şi a relaţiilor spaţiale stabilite între acestea. Prin urmare, a fost adoptat un sistem bazat pe definirea complexelor de locuire şi a unităţilor stratigrafice, informaţiile furnizate în acest mod fiind înregistrate în fişe specifice.
Principalele rezultate ale campaniei 2001
Complexe de locuire postneolitice
Nu a fost identificat nici un complex de locuire aparţinând perioadelor elenistică ori romană timpurie. În stratul brun, prezent pe toată suprafaţa S. 3, unde anterior fuseseră puse în evidenţă complexe de acest tip, au fost descoperite atât fragmente ceramice romane timpurii, cât şi neolitice, alături de care au apărut granule de chirpici ars şi nears, scoici, melci, cărbune lemn.
Există un semn de întrebare în legătură cu complexul C110G89, respectiv o groapă ce ocupă în sectorul 10 cea mai mare parte a B12 şi marginea de E a B11. În interior a fost identificat un sediment de culoare neagră, alături de care au apărut numeroşi bulgări de chirpici ars, fragmente ceramice neolitice şi postneolitice, oase de mamifere, oase de peşte, scoici. Precizăm că amenajarea gropii a afectat stratul cultural neolitic. Nu excludem ipoteza ca acest complex să aparţină în fapt perioadei moderne.
În acest an a continuat cercetarea mormântului M. 4 identificat în 1998. Groapa acestui complex, cu gura de formă ovală şi diametru maxim de aproximativ 1,6 m a afectat prin amenajarea sa stratul cultural neolitic până la cota -4,13 m (măsurată de la punctul 0 al aşezării). În umplutura sa au fost identificate fragmente ceramice neolitice şi de perioadă romană timpurie, o figurină antropomorfă din lut, foarte puţine oase, pe care nu le putem atribui inventarului acestui mormânt datorită poziţiei secundare în care se aflau în momentul descoperirii. Scheletul, se pare serios afectat de intervenţiile ulterioare depunerii în groapă (partea sa superioară nu mai era prezentă în momentul cercetării în groapa M. 4), era aşezat în poziţie chircită, culcat pe partea stângă şi orientat V-E. Singurul element de inventar ce pare a fi aparţinut mormântului este un fragment ceramic, care aparţine mai degrabă epocii bronzului, plasat în spatele scheletului, în dreptul bazinului, pe fundul gropii.
Complexe de locuire neolitice
În suprafaţa cercetată s-au conturat câteva zone de interes:
-prima dintre ele se află pe o mare parte din suprafaţa sectorului 5 şi în colţul de SV al sectorului 4. Au fost cercetate complexele C94G77 (au fost cernute 62 găleţi de sediment) şi C104G86 (au fost cernute 98 găleţi de sediment) aparţinând unei faze finale a locuirii neolitice, care au afectat complexe similare - C105G87 (au fost cernute 10 găleţi de sediment) - ori segmente ale unor posibile structuri de locuire - C106, C107, U. S. 1021 (ce aparţin, evident, unei faze mai vechi de locuire);
-o a doua zonă de interes a fost identificată în marginea de E a sectorului 4 şi marginea de V a sectorului 7, unde a fost cercetat C109C88 (umplutura gropii conţine un sediment nisipos, brun-cenuşiu, în care au apărut numeroase oase de peşte, oase de mamifere, fragmente de scoici, chirpici ars şi nears, cenuşă, cărbune) care a afectat probabil complexe de locuire aparţinând unei faze de locuire anterioare, respectiv C103 şi C108 (se pare fragmente de pereţi ai aceleiaşi structuri de locuire);
-în sectorul 10, practic pe întreaga sa suprafaţă, au fost cercetate nivelul de distrugere al locuinţei nr. 8 (sediment măzăros cenuşiu, care conţine chirpici nears, fragmente ceramice, oase de mamifere şi de peşte, fragmente de scoici) şi suprafaţa exterioară corespunzătoare (sediment nisipos maroniu ce conţine fragmente de oase de mamifere şi de peşte, granule de chirpici neincendiat, fragmente ceramice);
-în sectorul 13 a fost bine delimitată o zonă ce conţine un sediment nisipos cenuşiu, ce conţine chirpici neincendiat, multe oase de peşte, o cantitate redusă de cenuşă, puţine fragmente de scoici, fragmente ceramice. S-ar impune pe viitor identificarea posibilelor relaţii ale acestei suprafeţe cu locuinţa nr. 8.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|