|
Excavation Year |
2001 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Roman Period;
Post-Roman Period;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Temple
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Bazilica Pârvan |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Angelescu |
Mircea Victor |
Sector director |
Ministerul Culturii și Cultelor |
| Ghemuţ |
Florentina |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Neagu |
Alina |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Panaite |
Adriana |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
După scurta campanie de anul trecut (1-15.08.2000) când s-a realizat curăţarea vegetaţiei şi scoaterea la lumină a zidurilor păstrate între vechile săpături antebelice, anul acesta am început cercetarea arheologică propriu-zisă. Aceasta s-a concentrat în mai multe puncte având ca scop stabilirea relaţiei dintre basilică şi zidul de incintă (care în această zonă are un traseu puţin cunoscut), ştiut fiind că V. Pârvan vorbea despre "basilica creştină de pe zidul cetăţii" (vezi Pârvan, Histria VII). La aceasta se adaugă încercarea de a observa care este raportul dintre diferitele faze de construcţie ale incintei, care par să se suprapună începând cu acest punct şi până la extremitatea sa estică. Deoarece zona a fost afectată de o serie de cercetări pentru care nu avem nici un fel de documentaţie (V. Pârvan - sondaj început şi abandonat pentru latura sudică a incintei; M. Lambrino - sondaje identificate pe fotografia aeriană publicată în Les vases archaiques ïHistria cu sigla B) am pornit de la ideea că trebuie să rectangularizăm sondajul efectuat de M. Lambrino în interiorul basilicii, lângă zidul de incintă al cetăţii, pentru a putea obţine un profil general al întregului sector, încercând totodată să determinăm limitele acestui sondaj. Astfel pe latura vestică a vechii săpături (la 1,8 m de zidul vestic al basilicii) am stabilit linia viitorului profil, care traversează întregul sector de la N la S. Un alt punct ales spre cercetare a fost acela al intersecţiei zidului de incintă cu absida, deoarece aşa cum arătau configuraţia terenului şi zidurile păstrate ale basilicii (conservate în 1958) aceasta nu avea nava sudică. Nu în ultimul rând, cercetarea arheologică a mers în profunzime încercând să atingă adâncimea vechii săpături, în vederea determinării zonelor nederanjate ce pot în viitor să furnizeze date pentru stabilirea stratigrafiei şi cronologiei cetăţii în partea ei sudică. Un ultim punct avut în vedere se află la N de strada ce delimitează basilica, pe linia profilului general al zonei şi reprezintă o veche săpătură într-un edificiu roman târziu, care a fost curăţată şi rectangularizată.
Rezultatele cercetării de anul acesta au rezolvat unele probleme, dar ridică o serie de noi întrebări la care doar campaniile viitoare vor putea răspunde. Astfel s-a putut observa că zidul de S al basilicii suprapune parţial zidul de incintă al cetăţii, în emplectonul acestuia putându-se observa amprenta lăsată de fundaţia zidului basilicii (pe o lungime de 3,85 m), precum şi o parte a acestuia păstrată pe o lungime de 2,2 m. Facem însă menţiunea că aceste date sunt valabile doar pentru una din fazele de funcţionare a basilicii deoarece la dezvelirea spre V a incintei, în vederea obţinerii profilului general al sectorului, în colţul de SV al basilicii, peste zidul de incintă am descoperit colţul a ceea ce pare deocamdată a fi o fază anterioară a basilicii. Aceeaşi este situaţia şi în zona absidei unde se observă două faze constructive ale acesteia; pentru faza mai veche a acesteia s-a putut observa în urma cercetării intersecţiei acesteia cu zidul cetăţii că ea stă pe incintă, zidul de S urmând practic în continuarea acesteia; această observaţie ne permite să spunem că basilica are o navă sudică de formă neregulată, ceea ce nu reprezintă nici o problemă atâta vreme cât, pe de o parte există cazuri în care zidul de incintă a fost folosit ca un al patrulea zid pentru construcţii adosate acestuia, iar pe de altă parte basilica în sine este o construcţie atipică, ea neavând nici un unghi drept şi nici laturile paralele egale (vezi Histria I). În secţiunea trasată în zona absidei (2,8/2,9 m) s-au mai putut observa în interiorul acesteia urmele ultimei asize a unei construcţii care are forma unui sfert de cerc care se continuă apoi cu un ultim rând de pietre legate cu pământ; ceea ce atrage atenţia este structura compactă de piatră legată cu mortar a sfertului de cerc. Este foarte greu de spus ce reprezintă această construcţie şi doar cercetarea viitoare poate aduce noi lămuriri; oricum pentru cercetarea fazelor anterioare ale basilicii un sondaj în zona altarului este absolut necesar.
La îndreptarea vechii săpături pe latura de V, în vederea obţinerii profilului s-a constatat că zidul de incintă pare să fi fost reparat la un moment dat (nu ştim în care fază constructivă) deoarece în acest punct s-a dezvelit un masiv de zidărie compactă (piatră legată cu pământ) de formă rectangulară care iese în afara traseului incintei, dar pare să fie construit în interiorul emplectonului. Dimensiunile acestuia sunt L: 4 m şi l: 1 m. Peste el se află colţul basilicii mai sus menţionat; lângă el a fost dezvelit un rest de zid orientat N-S, păstrat pe o lungime de 2 m şi cu înălţimea de 0,95 m, care prezintă atât asize de piatră legată cu mortar, cât şi asize de piatră legată cu pământ; mai mult, fundaţia lui este doar cu piatră fără liant. Nu putem preciza cărui edificiu îi aparţine acest zid; posibil să fie din zidul despărţitor al navei sudice a basilicii din prima fază de funcţionare a acesteia.
La V de masivul de zidărie anterior menţionat incinta prezintă încă o situaţie interesantă; la S de zidul posibil al navei basilicii, în emplecton, a fost identificat un zid din dale mari de calcar (dimensiuni 1,18 x 0,46 x 0,32) orientat N-S care stă tot pe emplecton (posibil prima fază a incintei romane târzii) şi pe care stă colţul basilicii. Este posibil ca acest zid să fi aparţinut unei porţi (poternă), care a funcţionat o scurtă perioadă de timp fiind apoi suprapusă de edificiul de cult creştin.
În interiorul basilicii, au fost identificate mai multe puncte nederanjate de vechile săpături, care ne permit să trasăm măcar parţial limitele vechiului sondaj. Astfel în colţul de NV au fost dezvelite resturile unei construcţii cu colţul rotunjit, din blochete de mici dimensiuni legate cu pământ, care în interior este umplută cu pământ cu scoici şi material ceramic foarte amestecat; de altfel toată ceramica de deasupra lui era foarte amestecată; construcţia se continuă atât spre N, cât şi spre V, intrând în profil. Lângă aceasta, pe latura de N a săpăturii a fost identificată o vatră cu puternice urme de arsură şi material ceramic amestecat, ce se află pe un strat compact de pământ galben şi care reprezintă una din limitele clare ale vechiului sondaj Lambrino. Pe latura de E a acestuia a fost identificată o altă construcţie parţial distrusă; ea se compune din două ziduri orientate E-V care se intersectează cu un zid orientat N-S; în continuarea acestui zid spre S mai apare un zid de mici dimensiuni, dar cu o altă structură (piatră de şist verde legată cu pământ galben) care merge până la zidul de incintă. Această construcţie este din piatră legată cu pământ (blochete şi dale mari de calcar), singurul zid mai bine păstrat fiind acela orientat E-V şi mai aproape de zidul de incintă.
În ceea ce priveşte incinta propriu-zisă (porţiunea dezvelită anul acesta, cuprinsă în limitele sondajului Lambrino) se pot face următoarele observaţii: grosimea variază foarte mult (zidul a fost demantelat pentru alte construcţii - cetatea de la Vadu), în două puncte s-au putut identifica urme de parament interior (diferite ca structură, într-un loc, mai aproape de absidă piatră de şist, blochete de mărime medie şi un al doilea loc, lângă masivul de zidărie, dale de calcar de dimensiuni mari), iar în profunzime, până la nivelul la care s-a oprit săpătura anul acesta, se observă asize de piatră legată cu pământ şi o umplutură la baza zidului, în dreptul ultimei asize, de scoici pisate amestecate cu material ceramic foarte variat. De asemenea, s-a observat că pe toată lungimea zidului de incintă, ca şi peste masivul de zidărie, se află un strat de mortar uniform în care s-a operat demantelarea specială pentru aşezarea zidului basilicii.
Materialul ceramic din această campanie este foarte amestecat, de la arhaic până la roman târziu; deoarece zona cercetată a fost supusă mai multor cercetări nu putem deocamdată să schiţăm nici un fel de stratigrafie a zonei. Mai mult, profilul general, atât cât a fost realizat, indică o uriaşă umplutură (aproape 2 m) peste care s-a construit basilica.
Toate elementele enumerate (vatra, construcţiile din interiorul vechii săpături, masivul de zidărie ca şi ultima asiză dezvelită a incintei) stau pe un strat masiv de loess galben (compact, fără nici un fel de material arheologic). De altfel, acest strat pare să reprezinte un indiciu stratigrafic important de vreme ce M. Lambrino spunea că a găsit depozitele de ceramică după ce a trecut de un astfel de strat. În aceste condiţii este posibil ca limita vechii săpături să poată fi atinsă în campania viitoare. Tot atunci dorim să realizăm în totalitate profilul general prin extinderea cercetării spre zidul de N al basilicii, unde se mai păstrează încă pavajul original din cărămidă, ceea ce indică o zonă nederanjată de săpături anterioare. De asemenea se va încerca rectangularizarea în totalitate a vechii săpături, prin extinderea spre N şi spre E. În ceea ce priveşte problema fazelor constructive ale incintei se va trece la dezvelirea ei spre V către punctul în care se observă clar două trasee ale acesteia, pentru a le putea corela cu elementele observate de noi anul acesta, precum şi pentru stabilirea legăturilor stratigrafice şi cronologice dintre incintă şi basilică. În legătură cu basilica propriu-zisă credem că se impune un studiu amănunţit al acesteia în legătură cu elementele constructive adiacente şi anume strada şi edificiul roman târziu de la N de stradă, atâta vreme cât strada este blocată la un moment dat, exact în punctul în care se încheie atât basilica cât şi edificiul roman târziu, anterior menţionat.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
