|
Excavation Year |
2001 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Roman Period;
Post-Roman Period;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Zona sacră |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Apostol |
Virgil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Avram |
Alexandru |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bâlici |
Ştefan |
|
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
| Bîrzescu |
Iulian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Botcă |
Delia |
|
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Bounegru |
Alexandru |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Olteanu |
Florian |
|
Universitatea Craiova |
| Panait-Bîrzescu |
Florina |
|
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Popescu |
Irina-Maria |
|
Universitatea Craiova |
| Zimmermann |
Konrad |
|
Universitatea Rostock, Germania |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
Săpăturile (1-31august 2001) au avut drept obiective: a) continuarea săpăturii în "groapa sacră" situată la SE de templul Afroditei şi cercetată parţial în 1998 şi în 2000; b) degajarea totală a colţului de SV al templului Afroditei, necercetat în perioada vechilor săpături (până în 1977), întrucât era încă suprapus de locuinţe din epoca romană.
A. "Marea depresiune" ("groapa sacră")
Continuând activitatea de degajare a albierii naturale în stânca de şist, interpretată drept "groapa sacră", am dezvelit cinci blocuri fasonate din calcar (faţă de doar trei parţial vizibile în 1998), care se prezintă ca un rând perfect de ortostaţi legând pereţii opuşi ai stâncii. Pentru a se obţine poziţia orizontală, blocurile au fost aşezate, pe un mic strat de sfărâmături de şist. Probabil că în această porţiune exista o cale de acces spre depresiune (în rest, cel puţin în zonele delimitate până acum, accesul este imposibil). În acest caz, zidul susţinut de ortostaţii menţionaţi, din care s-au mai păstrat o asiză de calcar mai prost conservată şi un rând de plăci de şist în partea superioară, ar fi putut constitui un suport pentru un fel de podium. Dată fiind perfecta vizibilitate a locului dinspre gradenele de pe latura de E a templului Afroditei şi din spaţiul de la S de faţada aceluiaşi templu, este posibil ca amenajarea care ne reţine atenţia să fi fost concepută pentru diferite manifestări legate de ritualuri sacre, urmărite de publicul adunat pe treptele de E şi în faţa templului Afroditei.
Aşa cum constatasem în timpul campaniei din 2000, "marea depresiune" a fost la un moment dat astupată. În extremitatea sa nord-estică, un şir de şase baze rectangulare de calcar, din seria celor descoperite în vechile săpături, precum şi a monumentelor ??, ßß şi ??, cercetate în 1996-2000 (vezi rap. 2000) - se aşează direct pe umplutură (tocmai de aceea în acest sector nu am degajat umplutura, pentru a nu disloca aceste monumente). Toate aceste monumente sunt dispuse de-a lungul unei străzi pornind dinspre S (cu trei faze, toate din epoca elenistică) identificate în săpăturile din ultimii ani şi interpretate ca fiind o nouă cale de acces în zona sacră (via sacra). Această cale trebuie să fi fost inaugurată în prima jumătate sau pe la mijlocul sec. III a. Chr., de când datează primul nivel al străzii şi primele baze sau Óroi sacri cu inscripţii descoperiţi în săpăturile din anii ’60-‘70 şi garnisită până spre sfârşitul sec. al II-lea cu alte monumente similare, epigrafe şi mai ales anepigrafe. Noua cale de acces spre zona sacră (alături de cea tradiţională din epoca arhaică şi clasică, de la V spre E, prin propylon-ul reprezentat de monumentul C) a fost probabil amenajată în funcţie de construirea templului închinat "Marelui Zeu", identificat recent cu monumentul D (comunicare inedită Petre Alexandrescu). În jurul anului 100 a. Chr., de-a lungul acestei căi sacre au fost amplasate mai multe mici monumente (mai ales baze de stele votive). De reţinut este şi faptul că exact în acest moment se datează şi faza IV a templului Afroditei (sau a doua fază elenistică), marcată între altele, de renunţarea la gradenele dinspre E, acoperite de un pavaj.
În aceste condiţii este de presupus că, în cadrul unei reamenajări de ansamblu a spaţiului sacru, s-a luat decizia de a se astupa imensa falie din stânca de la E de templul Afroditei, funcţionalitatea sa sacră fiind preluată probabil de un bothros încă neidentificat, a cărui existenţă este de presupus undeva pe latura de V a templului (a cărui platformă J nu a fost încă cercetată complet, întrucât este suprapusă de clădiri din epocile romană şi romano-bizantină). Concordanţa dintre situaţia de ansamblu şi componenţa umpluturii este susţinută de o observaţie independentă, rezultată din analiza parţială a materialului descoperit în umplutura marii depresiuni: cele mai recente piese sunt, la prima vedere, câteva ştampile rhodiene din perioada V (ante ca. 108), câteva fragmente de boluri cu decor în relief şi un fragment de lagynos Hadra din a doua jumătate a sec. II a. Chr. Nu avem până acum nici o descoperire aparţinând cert primei jumătăţi a sec. I a. Chr. Prin urmare, un rezultat esenţial al campaniei 2001 îl constituie stabilirea momentului astupării marii depresiuni în jurul anului 100 a. Chr., în contextul mai larg al unei reamenajări a zonei sacre după distrugerea (cauzată de factori naturali, probabil de un cutremur?) de la sfârşitul sec. II a. Chr.
Pe de altă parte, materialul din marea depresiune se eşalonează cu precădere şi destul de uniform între începutul sec. IV şi cca. 100 a. Chr., cu doar câteva intruziuni de fragmente ceramice mai vechi. Deşi nu s-au putut stabili straturi succesive de umplere, este posibil ca umplutura să conţină atât resturi aruncate intenţionat în groapă în cadrul ritualurilor sacre, cât şi materiale din componenţa pământului adus (nu se ştie de unde) pentru astuparea faliei. Alături de piese ceramice indicând un caracter sacru al marii depresiuni, descoperite în 2000, adăugăm acum evidenţa osteologică: mai multe coarne de la diverse specii tăiate intenţionat şi, mai cu seamă, un cap de berbec (sau de oaie, miel) cu urme evidente de tăiere rituală, indicând fără dubiu un sacrificiu.
B. Colţul de SV al templului Afroditei
După taluzarea profilului de V al săpăturii, cel situat sub strada I (limita vestică a insulei urbane din sec. VI p. Chr.), am degajat porţiunea care acoperă colţul de SV al platformei J a templului Afroditei. Stratigrafia profilului de V se prezintă în acest sector în felul următor. Peste stratul de lut aşezat deasupra arsurii 2 ("Burebista") se află o depunere care a furnizat material ceramic de epocă romană timpurie şi câteva obiecte litice fragmentare. La baza acestui strat a fost distins un nivel de călcare pe care se aşează plinta unui zid orientat aproximativ SE-NV, care, în continuarea zidurilor surprinse în anii trecuţi la extremitatea vestică a suprafeţelor B5 şi A5, închide spre V insula romană timpurie. Acestui nivel (I b. - epoca Antoninilor) îi corespunde spectaculosul pavaj identificat în suprafeţele A5 şi B5. Peste stratul care suprapune acest nivel se aşează un pat de aşteptare de nisip marin, având în componenţă o tasare de scoici, care marchează nivelul al doilea al insulei romane (I c, sfârşitul sec. III p. Chr.). Urmează o umplutură masivă de pământ lutos cu material amestecat şi o cantitate imensă de cărămizi şi ţigle (situaţie întâlnită în alte sectoare şi în campaniile 1991-1993) apoi, sub forma unui pământ cenuşiu, terasamentul străzii I (sec. VI p. Chr.).
Săpătura a fost executată aproape exclusiv în exteriorul treptelor din colţul de SV al faţadei templului Afroditei. Pentru secvenţa cronologică de epocă greacă stratigrafia se prezintă în felul următor: stânca aflată la -0,85/-1,1/-1,25 m faţă de nivelul treptelor superioare al templului Afroditei, apoi un strat "de nivelare" conţinând fragmente ceramice de la începutul sec. VI a. Chr. (buze de boluri ioniene etc.) gros de cca. 0,15 m, pe care se aşează o temelie compusă din pietre de şist, destinată probabil unui antecesor al templului Afroditei din prima jumătate a sec. VI a. Chr. Peste temelia menţionată şi până la nivelul tasării de calcar, surprins în mai multe locuri în vechile săpături şi corespunzând primului rând de trepte ale templului, se aşează un strat intermediar de pământ brun (-0,4/0,6 m), care a furnizat drept material cel mai recent câteva fragmente de cupe Kleinmeister. De aici şi până la nivelul arsurii 2, care acoperă treptele superioare ale templului, s-a surprins o depunere cu material ceramic din a doua jumătate a sec. VI a. Chr. Treptele inferioare ale templului sunt foarte bine conservate, inclusiv, în câteva cazuri, crampoanele "coadă de rândunică". La cca. 1 m spre S de colţul de SV al templului se află resturile unui monument din blocuri fasonate din calcar, care a primit notaţia L. Temelia acestuia este compusă din spolii provenind de la templul Afroditei, între care şi câteva fisuri de coloană. Pe baza acestei constatări, precum şi prin racordare stratigrafică cu fazele templului Afroditei, monumentul L se datează cca. 100-48 a. Chr. (faza IV). Resturile unui posibil monument din aceeaşi perioadă, în mare parte acoperit deocamdată de depunerile post-greceşti, au fost surprinse la V de colţul templului.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
