Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Măgura-Lăceni-Vităneşti | Commune: Măgura/Orbeasca/Vităneşti | County: Teleorman | Site: Lăceni - ValeaCioroaica, Măgura, Măgura - Bran, Măgura - Buduiască, Vităneşti | Excavation Year: 2001

Excavation Year   2001 Epoch Neolithic Periods Neolithic; Eneolithic Site Category Domestic; Unassigned Site Types Habitation Map it   Find it on the Romanian map County / District  Teleorman Locality   Măgura-Lăceni-Vităneşti Commune   Măgura/Orbeasca/Vităneşti Site  Lăceni - ValeaCioroaica, Măgura, Măgura - Bran, Măgura - Buduiască, Vităneşti Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Haită Constantin Sector director Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare National Arch. Record Site Code 153259.01 153525.01 Report În campania de cercetări arheologice din anul 2001, studiul sedimentologic desfăşurat în cadrul proiectului de colaborare româno-englez SRAP, a avut ca principal obiectiv cercetarea aşezării de tip tell Măgura-Bran din punct de vedere al formării acesteia şi al relaţiilor cu mediul. În acest scop, a fost realizat un sondaj stratigrafic ce a secţionat măgura din partea sa superioară către bază, precum şi două sondaje sedimentologice, unul chiar în baza tell-ului, iar celălalt în lunca actuală a văii Clăniţa, în vecinătatea nord-estică a acestuia, la aproximativ 10 m distanţă de baza aşezării. Sondajul stratigrafic a fost realizat sub forma unei secţiuni cu lăţime iniţială de 2 m şi suprafeţe orizontale practicate pe o lungime de 4 m, însumând o lungime de 20 m. Ulterior, în scopul reducerii semnificative a volumului de muncă, secţiunea a fost îngustată la 1 m lăţime, suprafeţele cercetate având, în acest caz, lungimea unui carou de 2 m, rezultând o secţiune cu aspect în trepte. Acest lucru a permis realizarea obiectivului propus, acela de a obţine o succesiune stratigrafică, continuă, din baza tell-ului până la partea sa superioară; pentru aceasta, în fiecare carou s-a săpat până la adâncimea necesară pentru corelarea stratigrafică dintre suprafeţele adiacente. Materialul cultural a fost recoltat şi înregistrat pe fiecare strat în parte şi pe adâncimi de 20 cm, in situaţiile în care grosimea nivelului respectiv era mai mare decât această limită stabilită convenţional. Fiecare nivel a fost descris din punct de vedere arheologic şi sedimentologic, urmărindu-se: textura, culoarea, structura, fisuraţia, gradul de compactare şi omogenitatea, tipul şi frecvenţa materialului cultural, natura impregnaţiilor şi a concreţiunilor, prezenţa materiei organice, tipul limitelor şi grosimea. Stratigrafia tellului poate fi descrisă, în linii generale, astfel (din bază către partea superioară): -nisip fin până la grosier, brun cărămiziu, omogen, cu structură granulară, rare pete de oxizi de fier, fără incluziuni; limita superioară a fost observată la înălţimea relativă de 3,17 m faţă de o linie de referinţă situată la baza tellului (de cotă absolută 55,43 m). Acest nivel este interpretat ca reprezentând o depunere naturală ce face parte din terasa actuală a văii Clăniţa. -depunere de sedimente naturale, ce constă din lentile cu textură şi culoare foarte variate, de la de argilă nisipoasă cenuşiu închisă, la silt cu nisip fin brun gălbui, nisip cu argilă şi silt gălbui şi nisip grosier cu silt şi argilă cenuşiu gălbui; aceste sedimente sunt omogene sau eterogene cu structură în blocuri sau structură prismatică, prezintă pete de oxizi de fier sau carbonatice şi nu au incluziuni. Limita superioară a acestei depuneri a fost observată la 5,71 m de la bază. Această acumulare de sedimente de origine naturală este interpretată ca fiind rezultatul unor acţiuni antropice. -nivel siltic cu nisip mediu, brun mediu, eterogen, cu structură granulară, frecvente fragmente ceramice, chirpici ars, cărbune şi cenuşă, ce corespunde unei acumulări de deşeuri menajere, ce se observă între limita superioară a nivelului anterior şi cota de 5,41 m. Acesta reprezintă primul nivel de locuire observat în acest sondaj şi este atribuit culturii Gumelniţa. -nisip fin-mediu cu silt şi rare granule de pietriş, cu lentile de argilă brun cenuşie închis, omogen, cu rare până la foarte frecvente fragmente de ceramică şi chirpici ars. Acesta se constituie în umplutura unei gropi de mari dimensiuni, a cărei limită superioară taie depunerile mai vechi la o înălţime minimă de 3,57 m de la baza tell-ului, posibil chiar la 4,27 m. Această amenajare/terasare a fost surprinsă în sondajul nostru pe o lungime de 6 m, iar în partea sa inferioară prezintă o adâncime de 0,45 m faţă de linia de referinţă. În materialul de umplutură materialul ceramic este amestecat, alături de fragmente ceramice din epoca fierului apărând ceramică neolitică şi din epoca bronzului. Important de menţionat este faptul că au fost observate trei gropi realizate în timpul locuirii neolitice, ca şi niveluri de coluviu din aceeaşi perioadă. Gropile sunt localizate în zona de limită a nivelurilor de locuire neolitică, unde se observă şi o de creştere semnificativă a pantei. Aceste gropi prezintă o umplutură constituită din: -nisip fin până la grosier,cenuşiu, eterogen, cu rare (5-10%) incluziuni. -nisip fin-mediu şi silt, brun cenuşiu, eterogen, cu structură granulară, pete de oxizi de fier, frecvente incluziuni (20-30%). -nisip grosier cu rare granule de pietriş, brun cenuşiu şi brun deschis, eterogen, cu frecvente (30%) incluziuni - fragmente ceramice, de chirpici ars şi cărbune. În cadrul nivelurilor de locuire observate în partea superioară a profilului au fost identificate trei locuinţe, la cotele relative faţă de nivelul de referinţă din bază: 6,2-6,45 m, 7,25-7,5 m, 7,75-8,05 m. Aceste locuinţe sunt reprezentate pe profilul studiat prin: -silt şi nisip fin cenuşiu deschis, omogen, fără incluziuni, ce poate reprezenta o podea din chirpici nears, suprapus de un nivel de nisip brun cenuşiu, eterogen, cu structură în blocuri, cu foarte frecvente fragmente ceramice, chirpici nears şi cărbune, reprezentând, probabil, nivelul de distrugere al locuinţei. -trei niveluri de nisip fin - grosier şi silt, cenuşiu deschis, cenuşiu mediu sau brun închis, omogen, compact, fără incluziuni; a fost observat restul unui perete, ca şi umplutura unei gropi de ţăruş. -nisip fin şi silt, brun gălbui, cu structură laminară şi nisip mediu - grosier, cenuşiu deschis şi brun gălbui, omogen, fără incluziuni. Au fost realizate şi două sondaje cu ajutorul unui excavator în vederea observării sedimentelor din lunca văii Clăniţei. Primul dintre acestea, realizat în baza tell-ului de la Măgura, a evidenţiat următoarea succesiune stratigrafică (din baza sondajului către partea sa superioară): -nisip fin şi argilă siltică, cenuşiu închis, omogen, fără incluziuni, observat pe 0,15 m grosime. -nisip argilos, cenuşiu verzui, omogen, compact, fără incluziuni, cu grosime de 0,43 m. -argilă cenuşie verzui, omogenă, cu pete feruginoase, fără incluziuni, cu grosime de 0,54 m. -nisip fin cu argilă, cenuşiu verzui, omogen, rare pete feruginoase şi concreţiuni carbonatice, cu rare fragmente fine de chirpici ars, grosime de 0,29 m. -nisip fin-mediu cu argilă, cenuşiu deschis, eterogen, cu concreţiuni carbonatice şi fragmente de argilă cenuşiu verzuie, limită gradată, cu grosime de 0,12 m. -argilă nisipoasă, cenuşie deschis, compactă, cu rare concreţiuni carbonatice, grosime de 0,18 m. -argilă nisipoasă, brun gălbuie, eterogenă, cu foarte fine fragmente de chirpici ars şi cărbune şi fragmente de nisip gălbui, cu grosime de 0,19 m. -argilă siltică, brun gălbuie, eterogenă, compactă, cu fragmente fine de ceramică şi chirpici ars, cu grosime de 0,3 m. -silt brun gălbui, eterogen, foarte compact, cu fragmente de chirpici ars, grosime de 0,16 m. -argilă siltică, cenuşie deschis, eterogenă, foarte compactă, cu frecvente fragmente de chirpici ars, grosime de 0,18 m. În cel de al doilea sondaj sedimentologic a fost observată următoarea succesiune stratigrafică (din bază către partea superioară): -argilă fină cenuşiu verzui, omogenă, cu fragmente de lemn, observată pe o grosime de 0,18 m. -turbă cu matrice argiloasă, brun mediu, cu fragmente vegetale de tipul stufului şi papurei, lemn şi seminţe, cu grosime de 0,25 m. -turbă compactă, brun închis, cu abundente ragmente vegetale, lemn şi seminţe într-o stare bună de conservare, cu grosime de 0,10 m. -argilă cenuşie verzui, plastică, cu fragmente vegetale şi de lemn, cu grosime de 0,25 m. -argilă cenuşie verzui - albăstrui, omogenă, cu grosime de 0,20 m. -argilă cenuşie verzui, foarte plastică, ce include rare (2-5%) fragmente ceramice şi de chirpici ars, cu grosime de 0,25 m. -nisip fin - mediu şi argilă, cenuşiu şi gălbui, eterogen, cu structură în pete, cu rare (1-2%) fragmente fine de chirpici ars şi cărbune, cu grosime de 0,19 m. -argilă siltică cenuşie şi gălbuie, eterogenă, cu rare fragmente fine de chirpici ars şi cărbune, cu grosime de 0,27 m. -argilă siltică, brun gălbuie, eterogenă, cu frecvente concreţiuni carbonatice şi rare fragmente de chirpici ars şi cărbune, cu grosime de 0,48 m. -nisip mediu şi argilă, brun mediu, cu foarte rare fragmente fine de chirpici ars, cu grosime de 0,22 m. -nisip fin - mediu, brun deschis, cu structură agregată şi rădăcini actuale, cu grosime de 0,4 m. Succesiunile sedimentare studiate în cele două sondaje sedimentologice reflectă existenţa unor zone de mlaştină, cu vegetaţie caracteristică, ce a dus în una dintre situaţii la formarea de turbă. De pe profilul celui de al doilea sondaj au fost recoltate eşantioane de macroresturi vegetale şi palinologice care vor contribui la reconstituirera paleomediului. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO