|
Excavation Year |
1998 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Covasna |
|
Locality |
Biborţeni |
|
Commune |
or. Baraolt |
|
Site |
Dealul Rotund |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Székely |
Zsolt |
|
Institutul Român de Tracologie, Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
63465.03
|
|
Report |
În vara anului 1998, au fost continuate cercetările arheologice în hotarul staţiunii Biborţeni, or. Baraolt, jud. Covasna.
Aşezarea se află la 300 m est de complexul tumular din epoca bronzului timpuriu, cultura Schneckenberg B. de la Brăduţ.
În cursul anului 1997, s-a făcut un sondaj de verificare şi s-a descoperit o groapă de cult, aparţinând culturii Bodrogkeresztur şi un strat de cultură, aparţinând culturii ceramicii lineare.
Acest platou, care se află pe malul pârâului "Kecskes" şi are formă ovală, cu dimensiunile de 80 m, în direcţia nord-est sud-vest şi 40 m. în direcţia sud-est nord-vest, a fost secţionat cu şanţuri şi casete de diferite dimensiuni, pe o suprafaţă de 150 m2.
Sub humusul gros de 15-20 cm., se află un strat de cultură de culoare brun-deschis, aparţinând culturii ceramicii lineare - gros de 45-50 cm. - după care urmează stratul de lut galben, nederanjat. Aşezarea fiind de scurtă durată, cu un strat de cultură nu prea bine delimitat, nu s-a putut stabili forma şi dimensiunile locuinţelor. Materialul ceramic si fragmentele de gardină de lut, de la vetre, în cantitate mai mare au fost concentrate în mijlocul terasei.
Categoriile ceramice aparţin celor obişnuite în pasta celor mai multe fragmente este prezent nisipiul. Ceramica grosolană are multă pleavă în pastă, cea intermediară mai puţină pleavă fină, iar cea fină a fost confecţionată cu nisip în pastă.
Ceramica grosolană este inegal arsă, din această cauză şi culoarea variază de la cenuşiu-brun deschis, până la negru-brun. Câteva fragmente sunt brun-gălbui deschise, (PI. II/2.).
Ceramica fină şi semifină este de asemenea inegal arsă, culoarea variind de la cenuşiu gălbui, (PI. I/3.),. până la cenuşiu-brun închis (PI. l/ 2, 4.), aproape negru. Procentul de pietricele mici dau aspectul mai dur sau mai moale. Printre fragmentele de vase decorate cu linii arcuite (PI. 1/1.) sau spiralice (PI. I/3.) şi cu note muzicale, (PI.1/1-4.), care în general aparţin categoriei fine, cu pereţii subţiri, sunt şi fragmente din vase cu pereţii mai groşi, (PI.N/2.). Fundurile vaselor sunt mai puţin profilate, la unele abia se simte trecerea de la fund la perete, (PI. I/3.). Unele fragmente, după realizarea decorului au fost lustruite, (PI. 1/1.).
În afara ceramicii, au mai fost descoperite două fusaiole, una plată, (PI. 1/5.), cealaltă bitronconică, (PI. 11/3.), un fragment de idol, (PI. 1/6.), un topor în formă de calapod, mai multe toporaşe plate - probabil cultice - confecţionate din tuf vulcanic, o greutate de plasă, mai multe lame de silex, de diferite dimensiuni. Faptul, că aceste comunităţi au fost de agricultori este dovedit şi de prezenţa pietrelor de măcinat şi de pisat - forme obişnuite în cadrul acestei culturi. Cu toate că au apărut mai multe fragmente de gardină de lut de la vetre - forma locuinţelor şi a vetrelor nu s-a putut stabili.
Pe baza acestui material ceramic şi a analogiilor bine cunoscute din Moldova, se poate presupuse că unele grupuri ale purtătorilor culturii ceramicii lineare au pătruns din spaţiul extracarpatic, probabil prin Pasul Oituz şi Ghimeş-Palanca, în sud-estul Transilvaniei. Acest drum se poate reconstitui prin descoperirile de la Bancu (jud. Harghita), Hărman şi Braşov, (jud. Braşov), iar mai departe, pe Olt şi văile laterale ale bazinului Oltului, prin aşezările de la Turia, Cernat şi în sfârşit, de la Biborţeni.
Purtătorii culturii cu ceramică liniară în sud-estul Transilvaniei intră în contact cu purtătorii culturii Boian, faza Bolintineanu.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
• Tezaurul a fost salvat graţie d-lui Nicolae Mitulescu care a anunţat muzeul în clipa descoperirii
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
