Report |
În lunile iulie-august 1998, în partea de vest a platoului, au fost practicate un număr de 14 secţiuni (S10-S23) şi 4 casete (C10-C13) cu o suprafaţă totală de aproximativ 450 mp. 1. Stratigrafia Toate secţiunile practicate perpendicular pe terasa Dâmboviţei şi pe secţiunea magistrală S5/1960 au prezentat o stratigrafie similară cu secţiunile S1, S4, S6, S8 şi S9, practicate în aceeaşi zonă în anii 1996 şi 1997 (M. Negru, în Cronica cercetărilor arheologice, Bucureşti, 1997, p. 8; idem, în Cercetări în aria nord-tracă, II, Bucureşti, 1997, p. 408-420; idem, în Cronica cercetărilor arheologice, Călăraşi, 1998, p. 10-11). Secţiunile S16 şi S77 trasate la est de canalul contemporan, care a afectat serios situl arheologic, prezintă unele particularităţi. Astfel, sub solul vegetal gros de 0,20/0,30 m se află un strat de pământ de culoare cenuşie deschisă gros de 0,15/0,20 m ce conţine vestigii din secolele XVIII-XIX. Sub acesta, a fost observat un strat de pământ cenuşiu-negricios gros de 0,20 m ce conţine materiale arheologice din secolul al lll-lea p.Chr. Bordeiele B14 şi B15 porneau de sub acest strat, care a rezultat probabil în urma unei reamenajări a spaţiului aşezării, poate cu prilejul construirii cuptorului de olar ori a unui atelier de prelucrare a bronzului. Sub acest strat la adâncimi cuprinse între 0,70 şi 0,90 m se află stratul de pământ de culoare castanie ce conţine materiale arheologice din epoca bronzului (cultura Tei), apoi cel steril arheologic de aceeaşi culoare. 2. Complexe arheologice Au fost surprinse un număr de 26 de complexe arheologice. Acestea au fost datate în epoca bronzului (două gropi), secolul al lll-lea p.Chr. (patru bordeie, nouă gropi şi un cuptor de olar), secolele VI-VII (opt bordeie şi un cuptor menajer în aer liber) şi secolele XVIII-XIX (un bordei). 2.1. Aşezarea din epoca bronzului (cultura Tei) Gropile din epoca bronzului sunt de mici dimensiuni şi au forma cilindrică. Materialul arheologic găsit în interiorul lor este sărac şi constă numai în fragmente ceramice, chirpic şi cenuşă. Fragmentele ceramice ne permit să atribuim aceste complexe culturii Tei (fazele III-IV). 2.2. Aşezarea din secolul al lll-lea p.Chr. Bordeiele din secolul al lll-lea p.Chr. (B11, B14, B15, B19) sunt aproximativ rectangulare cu colţurile rotunjite. Ele nu aveau instalaţii de foc, dar trei dintre cele patru aveau în interior câte o groapă aproximativ cilindrică sau tronconică al cărei diametru varia între 1,90 m şi 2,00 m, iar adâncimea între 1,90 m şi 2,55 m. Considerăm că respectivele gropi amplasate în mod identic în interiorul bordeielor amintite au avut iniţial destinaţia de gropi de provizii. Celelalte gropi sunt în general cilindrice, fără să lipsească şi gropi de formă tronconică (Gr. 18) sau neregulată (Gr. 13). Cuptorul de olar nr. l, primul descoperit în această staţiune, este de tipul cu pilon central. Camera de foc era scobită în stratul de pământ castaniu cruţat. Ea avea diametrul de 1,95 m şi înălţimea de 0,50 m. Gura de alimentare era orientată spre sud-est. Aceasta avea lungimea de 0,70 m, lăţimea de 0,55 m şi înălţimea de 0,40 m. Pilonul tronconic din lut cruţat care susţinea placa perforată avea la bază lungimea de 0,75 m şi lăţimea de 0,60 m, iar în partea superioară avea lungimea de 0,45 m şi lăţimea de 0,40 m. înălţimea pilonului central era de 0,60 m. Placa perforată avea diametrul de 1,75 m şi grosimea de 0,10 m. Diametrul găurilor din placă era de 0,05 m. Probabil, ele erau aşezate concentric pe două rânduri, fapt care poate fi doar presupus deoarece placa era distrusă şi numai fragmente din ea s-au păstrat căzute în camera de foc. Materialul arheologic descoperit este foarte bogat, lucru constatat şi în precedentele campanii din anii 1996 şi 1997. în cadrul vaselor modelate cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămizie-gălbuie ce conţine fragmente ceramice pisate au fost identificate fragmente de vase de provizii, oale, ceşti dacice şi capace. Vasele modelate la roată din pastă fină de culoare cenuşie, cenuşie cu slip negricios sau cărămizie deschisă sunt reprezentate prin fragmente de amfore, ulcioare, chiupuri, căni şi străchini. Vasele din pastă nisipoasă sau zgrunţuroasă de culoare cărămizie deschisă, cenuşie şi cenuşie cu slip negricios sunt prezente printr-un număr mare de fragmente de oale şi străchini. Demn de reţinut ni se pare şi faptul că aproape toate fragmentele ceramice descoperite în groapa Gr. 16 ce deservea cuptorul de olar proveneau din vase modelate la roată din pastă zgrunţuroasă sau fină de culoare cenuşie, unele având şi un slip negricios. În bordeiul B11 au fost găsite un număr de cinci gresii, în acelaşi bordei a fost găsit un fragment dintr-un creuzet, în complexele arheologice din secolul al lll-lea au mai fost găsite fusaiole şi greutăţi din lut ars, fragmente de oase si coarne de animale (unele prelucrate), lut ars, lemn ars şi cenuşă. Materialul arheologic descoperit în bordeiele B11, B14, B15, B19, gropile Gr. 12 - Gr. 14 şi Gr. 16 - Gr. 21, precum şi în cuptorul de olar nr. 1, ne permite să datăm aceste complexe în a doua jumătate a secolului al lll-iea p.Chr. Deşi au apărut şi unele forme de vase modelate la roată considerate ca aparţinând secolului al IV-lea p.Chr., asocierea lor-în cadrul unor bordeie descoperite în anii 1958, 1960/1961 -cu fibule de tipul cu piciorul întors pe dedesubt datate în secolul al lll-lea p.Chr. (cf. M. Turcu, în CAB, l, 1963, p. 373-376), ne determină să considerăm că deocamdată nu avem suficiente argumente pentru a putea plasa aceste complexe arheologice mai târziu de sfârşitul secolului al lll-lea p.Chr. 2.3. Aşezarea din secolele VI-VII Bordeiele din secolele VI-VII sunt de formă aproximativ rectangulară cu colţurile rotunjite. Nu au fost constatate amenajări speciale ale podelelor aflate în general la adâncimea de 1,10 şi într-un singur caz la adâncimea de 1,30 m de la nivelul actual. în interiorul bordeielor din secolele VI- VII a fost găsit puţin material arheologic care constă aproape în exclusivitate în ceramică. Vasele modelate cu mâna au fost realizate din pastă nisipoasă de culoare cărămizie (B12, B13, B16, B17, B18) sau din pastă castanie ce conţinea nisip şi pietricele (B7, B8, B9). Ceramica modelată la roată este rară şi a fost găsită în asociere cu ceramica nisipoasă modelată cu mâna. Ceramica modelată cu mâna descoperită în interiorul bordeielor din secolele VI-VII ne determină să credem că ne aflăm în faţa unei locuiri de lungă durată, care se întinde pe un interval situat în cele două secole, cândva între a doua jumătate a secolului al Vl-lea şi prima jumătate a secolului al Vll-lea. Argumente în acest sens sunt numărul mare de locuinţe din această perioadă descoperite până în prezent, faptul că în ciuda unei densităţi evidente, până în prezent nu a fost constatată o singură suprapunere a acestora şi existenţa celor două categorii de pastă în cadrul ceramicii modelate cu mâna.
2.4. Aşezarea din secolele XVIII-XIX Bordeiul B10 din secolele XVIII-XIX a fost surprins în secţiunea S16. în interiorul său au fost găsite fragmente de vase din lut ars specifice secolelor XVIII-XIX.
3. Consideraţii finale Descoperirea unui cuptor de olar a unor fragmente de zgură şi a unui fragment de creuzet în campania din anul 1998, reprezintă noi dovezi ale caracterului complex al aşezării rurale din secolul al lll-lea p.Chr., în care alături de agricultură se mai practicau olăria si prelucrarea bronzului.
|