Report |
Cercetările arheologice de la cetate s-au desfăşurat în cursul lunii septembrie cu forţa de muncă pusă la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu Muzeul de Istorie "Theoharie Antonescu" din Municipiul Giurgiu. Săpătura s-a axat în principal pe cercetarea turnului de sud-vest a fortificaţiei epocii voievodului Mircea cel Bătrân. După debleirea unui strat de moloz de 3,5 m s-a descoperit un turn de formă pătrată cu diametrul de 13 m2. În acest stadiu al cercetării cunoaştem planul cetăţii din sec. al XV-lea care are o formă aproximativ rectangulară cu patru turnuri de colţ, exterioare zidurilor. Două dintre ele, cele de pe latura sudică, pătrate, au diagonala de 13 m şi grosimea zidului de 3 m. Modul de construcţie al turnurilor seamănă izbitor cu sistemul în care a fost construit turnul locuinţă. Acesta, în timp, este anterior cetăţii lui Mircea, care îl înglobează drept turn de colţ pe latura sa de nord-vest. Toate turnurile de la Giurgiu au fundaţia plină şi în compunere un grilaj de bârne aşezate la distanţă de 25 cm una de alta. Aceasta s-a datorat constructorului, care a ridicat o cetate pe un teren nisipos care necesită realizarea unei fundaţii temeinice. Din păcate, distrugerea cetăţii în această zonă a ajuns până la fundaţiile turnurilor. De aceea arheologic nu putem cunoaşte cum arătau turnurile în suprastructură. Putem considera totuşi, că pe platformele lor erau amplasate piese de artilerie. Pe o latură de 15 m, puteau fi aşezate 3 tunuri. Zidul de incintă care lega turnurile (al IV-lea pe latura de nord-est are forma unui unghi - vezi planul) avea 3 m grosime iar la jumătatea sa, atât pe partea de nord cât şi pe partea de sud se găsea pe partea dinspre interiorul cetăţii o scară de acces la creneluri. Din ambele scări s-au mai păstrat 8 trepte. în cercetarea arheologică din a.c. s-au descoperit şi 15 ghiulele de metal de diferite dimensiuni ca şi rămăşiţele unui butoi de lemn şi fragmente ceramice. Materialul ceramic recoltat, se înscrie, cu precădere, în sec. XV-XVI. Cercetarea arheologică din 1998 a permis pentru prima dată încercarea de reconstituire a cetăţii Mircea cel Bătrân, pe care o propunem Ministerului Culturii pentru restaurarea fortificaţiei.
|