Excavation Year |
1998 |
Epoch |
Late Medieval
|
Periods |
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Church
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Vrancea |
Locality |
Mera |
Commune |
Mera |
Site |
Biserica Sfinţii împăraţi |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Nicodei |
Aurel |
|
Muzeul Vrancei, Focşani |
|
National Arch. Record Site Code |
176695.01
|
Report |
Ansamblul mănăstiresc Mera este ctitorit de Constantin Cantemir în 1686. Biserica de zid cu hramul "Sfinţii împăraţi" şi zidul fortificat sunt ridicate în 1705-1706 de Antioh Cantemir. Cercetarea arheologică a avut drept obiectiv obţinerea unor prime rezultate necesare pentru întocmirea fazelor curente ale proiectului de restaurare a ansamblului. S-au cercetat două zone: I. Turnul sud-estic al zidului de incintă (turnul F); II. Mijlocul laturii sudice a incintei, în interiorul şi exteriorul acesteia, unde se află golul unei porţi secundare şi ruinele unor zidării (turnul F'). Secţiunile trasate au permis următoarele constatări: I. a) turnul sud-estic a fost fundat pe un strat de pietriş de râu consistent, având o fundaţie de cca. 80 cm adâncime, construită din bolovani de râu în amestec cu cărămidă întreagă şi fragmentară, legate cu un mortar nisipos; b) fundaţia turnului este unitară cu cea a laturii sudice a zidului de incintă şi adosată celei estice; c) spre vest fundaţia turnului prezintă o "plombă" pe o lăţime de cca. 50 cm şi o înălţime de cca. 30 cm, făcută din cărămidă dispusă în asize; d) în interiorul turnului în apropierea uşii de intrare, spre stânga, s-au relevat asizele inferioare ale unui soclu de sobă. Acesta era aşezat pe o nivelare de lut (nu au fost găsite urme de paviment sau duşumea). II a) în interiorul incintei, pe mijlocul laturii sudice s-au relevat la est şi la vest de golul uşii, două zidării cu înălţimea de 80-90 cm adosate zidului de incintă şi perpendiculare pe acesta. Ambele sunt realizate din asize de cărămidă şi piatră de râu nefasonată, legate cu mortar friabil. b) segmentului vestic de zidărie i se adosează o altă zidărie alcătuită din 4-5 asize de cărămidă cu aspect de fundaţie superficială. Aceasta are cca. 200 cm sud-nord şi cca. 80 cm est-vest şi are ca pat un strat din moloz, cărămidă spartă şi pământ. Aceste zidării fac parte dintr-o fază târzie de construcţie. c) în aceeaşi zonă, în exteriorul incintei, s-a relevat existenţa unei fundaţii, adosate zidului de incintă, de plan patrulater, aproape simetrică în raport de golul porţii secundare, având dimensiunile de 310 cm (est-vest) x 230 cm (nord-sud), cu lăţimea de 55-65 cm şi adâncimea de cca. 100 cm. Latura sudică a acestei construcţii are o deschidere boltita din care pleacă un canal - probabil un dren - relevat pe distanţa de 9 m. Materialul arheologic databil sec. al XVIII-lea constă în multe fragmente de olane ceramice semicilindrice, fragmente de ceramică, un fragment de ceaşcă de faianţă otomană marcat cu litere arabe, un fragment de lulea.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|