Excavation Year |
2002 |
Epoch |
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
Periods |
Byzantine Period
|
Site Category |
Defence
|
Site Types |
Citadel
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Garvăn |
Commune |
Jijila |
Site |
Bisericuţa |
Site Sector |
|
Site name |
Dinogetia |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Barnea |
Alexandru |
Site director |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Ionescu |
Mihai Severus |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Olariu |
Cristian |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
|
National Arch. Record Site Code |
160635.03
|
Report |
Campania din septembrie 2002 a avut drept obiectiv îndreptarea martorului prezent la sud de domus, pe o distanţă de 30 de metri şi având orientarea NNE - SSV, în vederea conservării primare din zona domus. Secţiunea a fost împărţită în 7 carouri a câte 4 metri fiecare şi un carou de 2 metri. Cercetarea a relevat câteva lucruri interesante legate de locuirea de epocă bizantină şi romano-bizantină de la Dinogetia. Astfel, de-a lungul întregului martor, imediat sub stratul vegetal, se regăsesc niveluri de locuire formate fie din podele de pământ cenuşiu (ca în carourile 3 şi 5) sau lut galben (ca în carourile 4, 6), sparte de gropi menajere, care apar pe întreg cuprinsul secţiunii. Podeaua din caroul 6 este urmată, la o adâncime de -0,87 m, de un strat de incendiere. În carourile 1-2, sub stratul vegetal, avem de-a face cu un nivel de călcare, gros de maximum 0,75 m, spart la rândul său de o serie de gropi menajere. Sub acest nivel, există un al doilea, format din pământ de culoare roşiatică, bine tasat (probabil lut ars?), de la +280, până la +725. Acest nou nivel este, la rândul său, întrerupt de o groapă (de la +600 la +625), care intră în grund. Un ultim nivel de călcare identificabil în profilul carourilor 1-2 este format din lut galben, pornind de la +50 şi continuând cu întreruperi până la +1123. Întreruperile sunt cauzate de gropi menajere, de la +95 la +215, +253 la +275, +600 la +625 şi +800 la +960, care se regăsesc şi în grund. De asemenea, de la +265 la +375, a apărut un nivel de pământ roşu bine tasat (probabil un nou nivel de călcare). În carourile 3-4, sub stratul vegetal, la +1290 până la +1375, a apărut un fragment de podea, sub care se găseşte un nivel de călcare, format din pământ cenuşiu, având în componenţă urme de arsură şi fragmente ceramice. La fel, în caroul 3, de la +800 la +937, este identificabilă o podea formată din pământ cenuşiu, cu urme de arsură şi de chirpic, sub care există un strat de umplutură. De la +800 la +850, imediat sub nivelul de călcare anterior, există un posibil nivel de incendiere. În carourile 5-6, a apărut cea mai interesantă situaţie. Imediat sub stratul vegetal, până la +1300, avem de-a face cu un nivel de călcare format din pământ cenuşiu, având în componenţă fragmente de arsură şi chirpic, care se continuă din caroul 4. Spre est, în caroul 6, se regăseşte podeaua deja menţionată mai sus, spartă de numeroase gropi menajere, pentru ca de la +2315, până la +2450, să existe o bucată de lemn ars, care apare imediat sub stratul vegetal. Sub podeaua de lut galben din caroul 6, avem de-a face cu (probabil) două niveluri de incendiere, sub care există o umplutură cu numeroase pietre în componenţă, iar de la adâncimea de -157 a apărut un nou nivel de călcare, format din pământ de culoare roşie, foarte bine tasat. Spre vest, avem de-a face cu două gropi menajere suprapuse (s-a identificat fundul fiecărei gropi, plin cu fragmente de oase de peşte), la adâncimile de -0,87 şi respectiv -1,67 m (de la nivelul actual de călcare). De la +1650 la +1720, la o adâncime de -1,90 m de la nivelul actual de călcare, intră în profil zidul care aparţine celui aproximativ paralel cu zidul de sud al domus-ului şi al cărui colţ este identificabil în grund. În grund, în exteriorul zidului (caroul 5), se poate identifica o podea din pământ cenuşiu, având în componenţă fragmente ceramice şi bucăţi de arsură. În partea dinspre martor, există un alt nivel de călcare, spart pe alocuri de gropi (probabil menajere): de la +1747 la +1810, o groapă cu cenuşă; o altă groapă, de la +1925 la +2010. Lângă zid, de la +1950 la +2025 a fost descoperit un fragment de lemn în stare relativ bună de conservare, care probabil făcea parte dintr-o podea. În caroul 6, începând de la +2100, au fost identificate o serie de pietre, care probabil fac parte dintr-un cuptor/pietrar. Rămâne însă ca această ipoteză să fie verificată de cercetările ulterioare. De la +2350, la o adâncime de -1,55 m, sub un strat de pietre probabil provenite din dărâmătură, într-un strat de pământ roşiatic sfărâmicios, a apărut un complex format din patru vase întregibile, databile în antichitatea târzie, complex care se continuă până la +2467 (caroul 7). În ultimul carou (7), de la +2405 până la +2470, a apărut la adâncimea de -1,07 m, un fragment de zid identificabil în grund până la +48. Păstrat doar acest fragment, el nu pare să aibă vreo legătură cu pietrele din presupusul cuptor; mai degrabă, acest zid trebuie analizat în relaţie cu cel aflat la nord de secţiune (cel relativ oblic faţă de zidul de sud al domus-ului). În continuarea zidului descris mai sus, până la +2650, s-a identificat un posibil nivel de călcare format din pământ roşu tasat, cu arsură în componenţă, spart la rândul său de o serie de gropi. Probabil că acest nivel este legat de zidul analizat anterior. La adâncimea de -0,86 m, a fost descoperită şi o mărgică de ceramică. Pe lângă acestea, au fost efectuate o serie de periegheze - în exteriorul rezervaţiei, pe latura de est şi în zona necropolei romane. În timpul cercetărilor, a fost descoperit şi un număr de 7 monede din bronz, atât in situ, cât şi passim, în cursul perieghezelor efectuate. În cadrul campaniei, s-au efectuat şi o serie de lucrări de conservare primară, la colţul de sud-est al domus-ului şi la zidul relativ paralel cu cel de sud al domus-ului (partea dinspre zidul de incintă), ca şi în colţul de nord-vest al domus-ului.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|