|
Excavation Year |
2002 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Neolithic
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Iclod |
|
Commune |
Iclod |
|
Site |
Pământul Vlădicii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bindea |
Diana |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Lazarovici |
Gheorghe |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Maxim |
Zoia |
Site director |
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Meşter |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Săsăran |
Luminiţa |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
58151.05
|
|
Report |
Cercetările arheologice din Iclod, Pământul Vlădicii s-au desfăşurat în două etape: prima fază (săpătură de salvare) a vizat eliberarea terenului de sarcină istorică pe porţiunea din aşezare care urma sa fie afectată de lucrările firmei Concordia SA care a introdus conducta de gaz de presiune medie; cea de a doua fază (săpătură sistematică) s-a axat pe cercetarea grupului de morminte dintre şanţurile fortificaţiei neolitice şi executarea măsurătorilor topografice.
Săpăturile s-au concentrat în partea de nord-vest a aşezării unde s-au deschis patru secţiuni (S 55 = 56 x 1 m; S 56 = 150 x 1 m; S 57 = 150 x 1 m şi S 58 = 16 x 4 m), unde au fost cercetate 23 de complexe (nr. 132-154: formate din gropi, locuinţe de suprafaţă, 3 şanţuri), precum şi 15 morminte de inhumaţie (M 54 - M 68).
Dacă până recent se credea că aşezarea de la Iclod are un singur şanţ de fortificaţie (datorită posibilităţilor financiare limitate care nu ne-au permis cercetări la exteriorul Şanţului 1), aceste noi cercetări au arătat că situaţia de la Iclod este identică cu cele din mediile LBK şi Lengyel. Şanţurile sunt concentrice: şanţurile 1 şi 3 au profilul în "V" (cu deschidere aproximativă de 4 m şi adâncime de 2,5 m), iar şanţul 2 are profilul în "U", cu adâncime mai mică, dar mai larg.
Locuinţele se concentrează în interiorul fortificaţiei existând o porţiune de 10 - 15 m liberă pentru mişcare, situaţie similară şi la alte fortificaţii contemporane. Locuinţele sunt de suprafaţă, ridicate pe sistem de stâlpi şi "leaţuri" (împletitură din pari şi nuiele) cu o lipitură subţire din chirpici. Vatra este în unele cazuri exterioară, pe pat din pietre de râu (S 55, c 5, -0,75 m). După abandonarea sistemului de fortificaţie în faza II/III, se construiesc locuinţe chiar peste şanţuri sau în imediata vecinătate.
Necropola B, cum a fost definită în studiile anterioare, se concentrează după Şanţul 1, existând şi morminte în spaţiul dintre locuinţe, palisadă şi şanţul 1. În urma cercetărilor din acest an s-a constatat existenţa a trei faze de înmormântare:
1. din stratul brun în sterilul galben, din faza I (când s-au construit fortificaţiile);
2. de la baza stratului negru - granulos, în galben, prin penetrarea brunului, din fazele II, II/III
3. din partea superioară a stratului negru granulos, din faza III.
Mormintele au un bogat inventar funerar alcătuit din vase de diferite tipuri, inclusiv străchini pictate, mărgele din scoici, unelte cioplite din calcedonie şi topoare.
Viitoarele cercetări vor fi concentrate în sectorul fortificaţiei din zona D situată între şosea şi puţul de apă.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
