Excavation Year |
2002 |
Epoch |
Neolithic
|
Periods |
Neolithic
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Suhat |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Ailincăi |
Sorin Cristian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Bălăşescu |
Adrian |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Haită |
Geanina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Micu |
Cristian Leonard |
Site director |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.04
|
Report |
Poziţia geografică a sitului: Aşezarea neolitică este amplasată pe o terasă relativ joasă aflată la aproximativ 1 km sud de actualul curs al Dunării. Zona face parte din Depresiunea Isaccea (Saon), subunitate a Dealurilor Niculiţelului. Scurt istoric al cercetărilor: Cunoscută în literatura de specialitate încă din deceniul nouă al secolului trecut, zona Suhat face în prezent obiectul unei cercetări sistematice, programul de cercetare desfăşurându-se sub autoritatea ICEM Tulcea. Principalele rezultate ale campaniilor anterioare: Săpăturile arheologice, începute în anul 1997, au permis identificarea şi cercetarea a 130 de complexe arheologice aparţinând neoliticului, epocii bronzului, primei epoci a fierului, perioadei elenistice şi perioadei romane timpurii. Principalele rezultate ale campaniei 2002: În cadrul acestei campanii a continuat cercetarea complexelor de locuire din zona de sud a aşezării neolitice unde, încă din 1998, a fost identificată o vastă zonă menajeră. Nivelul de locuire N II: C104G86. A fost cercetat, parţial, în S 3, în zona de sud-est a caroului D4, de sud-vest a caroului D5, de nord-vest a caroului E5 şi de nord-est a caroului E4. Terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –3,36 m, a afectat se pare o structură (?) din chirpici aparţinând nivelului inferior de locuire. Forma sa este ovală, cu dimensiunile (în partea superioară) complexului de 2,40 × 2,10 m, observaţiile privind profilul fiind insuficiente în stadiul actual al cercetărilor. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, cenuşiu, în structura depunerii fiind observate fragmente mici de cochilii de bivalve, numeroase oase de peşti, oase de mamifere, o cantitate mare de cenuşă (mai ales în partea inferioară a gropii), granule de chirpici arşi şi în partea superioară a gropii, fragmente ceva mai mari de chirpici nearşi în cea inferioară, fragmente ceramice (din ce în ce mai mari spre fundul gropii). Deşi există unele indicii în legătură cu anumite etape de depunere, preferăm să păstrăm anumite rezerve de interpretare în stadiul actual al cercetării. Au fost "sitate" până în prezent 100 găleţi de sediment. Complexul a fost afectat de numeroase galerii săpate de animale. Este prematur să formulăm concluzii finale în legătură cu destinaţia acestui complex. Se poate spune, desigur, că în spaţiul mai sus amintit a fost depusă o cantitate considerabilă de sediment. C106G115. A fost cercetat în S 3, în colţul de nord-vest al caroului E4 şi în cel de sud-vest al caroului D4. Avem certitudinea că suprafaţa acestui complex ocupă şi unele zone din carourile D3 şi E3. Terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii a fost observată la –3,17 m, putând fi urmărită în stratul de argilă până la –3,75 m. Forma sa era probabil ovală (nu putem preciza valoarea diametrului, suprafaţa cercetată fiind redusă), profilul neregulat. A fost afectat de numeroase galerii săpate de animale. Iniţial, pe suprafaţa nivelului superior de locuire au apărut câteva fragmente de chirpici pe care se putea observa o succesiune de lentile brune şi cărămizii (refacerile repetate ale structurii căreia i-au aparţinut aceste fragmente). Ulterior, a putut fi cercetat un sediment nisipos, compact, brun, ce constituie în fapt elementul cel mai bine reprezentat în depunerea C106, alături de care au apărut fragmente de peşti şi mamifere, câteva fragmente cochilii de bivalve, fragmente de chirpici arşi şi nearşi, fragmente ceramice. Credem că amenajarea gropii a fost făcută pentru a crea un mic spaţiu de depunere a resturilor menajere din aşezare, probabil pentru o perioadă scurtă de timp (fapt sugerat de caracterul oarecum omogen al depunerii). C109G88. Cercetat în S 3, carourile B6, B7. În această zonă terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii sale, care a afectat complexe de locuire anterioare – C116G95 şi C129G108, a fost observată la –3,42 m, fiind urmărită până la –4,14 m. S-a individualizat destul de bine pe profilele martorilor intermediari din sectoarele 4 şi 7, unde s-a putut remarca faptul că din punct de vedere stratigrafic se află imediat sub stratul brun corespunzător perioadei postneolitice. Reprezintă una din ultimele amenajări realizate în zona de sud a aşezării neolitice. Groapa are formă ovală, profilul neregulat. Este interesant de menţionat că în cazul acestui complex s-a putut observa un strat consistent de argilă depus în jurul gropii. Luând în considerare faptul că amenajarea C109G88 a afectat şi stratul steril din punct de vedere arheologic nu excludem posibilitatea ca stratul mai sus amintit să reprezinte pământul aruncat în exterior în timpul săpării gropii propriu-zise. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, brun în jumătatea estică, brun cenuşiu în cea vestică (care nu reprezintă elementul principal al depunerii gropii), alături de care au apărut numeroase oase de peşti, oase de mamifere, cochilii de bivalve (cele mai multe în stare fragmentară), granule de chirpici arşi şi nearşi, cenuşă (în jumătatea vestică), fragmente de lemn ars, un fragment de lamă din silex, numeroase fragmente ceramice. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Credem că amenajarea gropii a fost realizată mai degrabă pentru a crea un spaţiu destinat depunerii resturilor menajere. Este puţin probabil ca aceasta să fi servit şi pentru extragerea argilei. C112G91. A fost cercetat în S 3, în colţul de nord-est al caroului E4. Terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea (?), observată la –3,33 m şi cercetată până la –3,66 m, a afectat un complex din nivelul inferior de locuire – C120 G99. Forma sa era mai degrabă oval-alungită. Umplutura acestui spaţiu are în compoziţia sa un sediment nisipos, compact, maroniu-deschis, în structura depunerii fiind înregistrate fragmente de scoici, oase de peşti şi mamifere, fragmente de chirpici nearşi, puţină cenuşă, fragmente ceramice. Au fost "sitate" 7 găleţi de sediment. Pe suprafaţa sa am observat câteva galerii săpate de animale. Nu putem spune cu siguranţă dacă această simplă alveolare a fost amenajată intenţionat sau este pur şi simplu rezultatul acţiunii factorilor atmosferici asupra stratului cultural neolitic. C113G92. Cercetat în S 3, zona de centru-vest a caroului B5. În acest punct al aşezării terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S – N şi V - E. Amenajarea gropii sale a fost observată începând cu –3,36 m putând fi urmărită în stratul steril din punct de vedere arheologic până la –3,72 m. Complexul neolitic a fost afectat pe aproape o treime din suprafaţa sa de amenajarea gropii mormântului M 4 aparţinând epocii bronzului. Forma gropii a fost iniţial ovală, cu D max. = 0,92 m, profilul său având mai degrabă un traseu neregulat. Umplutura gropii conţine în cea mai mare parte un sediment nisipos, brun-cenuşiu cu unele nuanţe cafenii, alături de care au apărut fragmente şi granule de chirpici arşi şi nearşi, fragmente de cochilii de bivalve, foarte multe oase de peşte, oase de mamifere, o cantitate apreciabilă de cenuşă, fragmente de rocă (nu se poate spune dacă acestea sunt rezultatul prelucrării unor unelte), un gratoir din silex şi o cantitate redusă de ceramică. Fragmentele ceramice aparţin tuturor categoriilor definite în aşezare, cea uzuală fiind, totuşi, mai bine reprezentată. Remarcăm prezenţa resturilor unui vas de mari dimensiuni aparţinând culturii Hamangia. Nu au fost observate etape distincte de depunere. Menţionăm că în cadrul acestui complex au fost "sitate" 25 găleţi de sediment. A fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Se poate spune că groapa C113G92 a fost amenajată pentru crearea unui spaţiu de depozitare a resturilor menajere. C114G93. A fost cercetat în S 3, în jumătatea de vest a C 5 şi în marginea de est a C 4. În acest punct terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S – N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –3,36 m şi urmărită în stratul steril din punct de vedere arheologic până la –4,68 m, a afectat câteva complexe de locuire aparţinând nivelului inferior de locuire – C126G104, C134G113, C135G114. Forma gropii este în prezent neregulată (iniţial aceasta a fost, se pare, ovală), cu D max. = 1,66 m, profilul său fiind neregulat pe direcţia NV – SE şi mai degrabă tronconic pe direcţia NE – SV. În umplutura gropii a fost observată o cantitate apreciabilă de sediment nisipos, omogen, cafeniu în partea superioară a depunerii, brun-cenuşiu în cea mai mare parte a acesteia (acest sediment reprezintă în fapt elementul predominant din compoziţiei umpluturii C114G93), alături de care apar numeroase granule şi câteva fragmente de chirpici arşi şi nearşi, câteva fragmente de cochilii de bivalve, oase de peşti şi mamifere, fragmente de rocă (nu se poate spune dacă acestea sunt rezultatul prelucrării unor unelte), fragmente ceramice de mici dimensiuni aparţinând tuturor categoriilor semnalate în aşezare (mai bine reprezentată este însă categoria uzuală). Un element aparte în compoziţia umpluturii acestei gropi îl reprezintă prezenţa celor patru carapace de broască ţestoasă. Va trebui stabilit dacă prezenţa acestora în contextul C114G93 este cu totul întâmplătoare sau rezultatul unei depuneri intenţionate. Menţionăm că în unele porţiuni ale gropii au fost observate câteva galerii de animale în care a fost antrenată o cantitate apreciabilă de argilă. În cazul acestui complex preferăm să fim destul de prudenţi în legătură cu stabilirea destinaţiei sale. Nu excludem posibilitatea ca în spaţiul amenajat să fi fost depus un sediment rezultat în urma activităţilor de curăţenie din spaţiile locuite. C115G94. A fost cercetat în S 3, în colţul de sud-est al caroului B4 şi colţul de sud-vest al caroului B5. În acest spaţiu terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S – N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –3,35 m şi urmărită până la –3,75 m, nu a afectat decât superficial un complex aparţinând nivelului superior de locuire. Forma gropii este ovală, cu D max. = 0,78 m, profilul aproximativ tronconic. Umplutura gropii conţine în mare parte un sediment nisipos, cenuşiu, relativ omogen, alături de care au apărut o cantitate apreciabilă de cenuşă, fragmente de chirpici nearşi, oase de peşti şi mamifere, câteva fragmente unelte din silex, fragmente cochilii de bivalve, fragmente ceramice. Acestea din urmă aparţin tuturor categoriilor prezente în aşezare. Au fost observate unele concentrări specifice de material – cenuşă ori fragmente de chirpici nearşi – ce ar putea corespunde unor momente distincte ale depunerii resturilor menajere. Facem menţiunea că în cadrul acestui complex a fost "sitat" un eşantion de 25 găleţi de sediment. A fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Groapa C115G94 reprezintă mai degrabă o amenajare superficială destinată depunerii deşeurilor menajere C117G96. A fost cercetat în S 3, în colţul de sud-est al caroului C 6 şi colţul de sud-vest al caroului C 7. În acest spaţiu terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S – N şi V - E. Amenajarea gropii C117G96, observată începând cu –3,40 m şi urmărită până la –4,15 m, a afectat un complex de locuire din nivelul inferior de locuire – C116G95. Forma gropii este ovală, cu D max. = 1,30 m, profilul aproximativ tronconic. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, brun-cărămiziu (care nu constituie elementul preponderent din compoziţia umpluturii gropii), alături de care au apărut fragmente şi exemplare întregi de cochilii bivalve - concentrate în special în partea de sud-est a gropii -, fragmente chirpici nearşi răspândite pe întreaga suprafaţă, numeroase oase de peşti, oase de mamifere, cenuşă, fragmente ceramice. Acestea din urmă aparţin tuturor categoriilor prezente în aşezare. Complexul a fost afectat doar superficial de galeriile săpate de animale. Prin amenajarea gropii acestui complex de locuire s-a urmărit aproape sigur crearea unui spaţiu de acumulare a deşeurilor menajere. Concentrarea evidentă a fragmentelor şi exemplarelor întregi de cochilii bivalve ar putea sugera o etapă distinctă de depunere a unor resturi menajere şi, indirect, un anumit tip de activitate în cadrul nivelului superior de locuire al aşezării. C118G97. A fost cercetat în S 3, marginea de sud a caroului C 6. În această zonă terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţia S - N şi mai puţin sesizabilă pe cea V - E. Amenajarea sa, observată la –3,40 m şi urmărită în stratul steril din punct de vedere arheologic până la –4,18 m, a afectat un complex aparţinând nivelului superior de locuire – C117G96 şi unul aparţinând celui inferior – C116G95. Groapa are formă ovală, cu D max. = 1,02 m, şi profilul aproape tronconic. Umplutura gropii are în compoziţia sa un sediment nisipos, compact, relativ omogen, de culoare brună, ce reprezintă elementul preponderent, alături de care, în cea mai mare parte a gropii au apărut granule de chirpici arşi şi nearşi, rare fragmente cochilii de bivalve, câteva aşchii de prelucrare din silex, un fragment unealtă din piatră, foarte puţine fragmente ceramice, unele cu dimensiuni relativ mari, aparţinând categoriei uzuale. Partea inferioară a gropii este diferită din punct de vedere al conţinutului prezentând unele elemente interesante. Iniţial au fost descoperite fragmentele unei oale - aparţinând categoriei uzuale din aşezarea de la Isaccea -, imediat sub acestea fiind găsite o unealtă de os întreagă (străpungător) şi câteva oase de mamifere, în special maxilare. Toată această concentrare de materiale se afla în jumătatea vestică a gropii. Prezenţa sa în cadrul C118G97 poate ridica, desigur, unele probleme de interpretare. Nu poate fi exclusă în acest context varianta unei depuneri oarecum speciale. Complexul a fost afectat superficial de galeriile săpate de animale. C121G100. A fost cercetat în S 3, în colţul de sud-vest al caroului D6, pe o suprafaţă redusă din colţul sud-estic al caroului D5 şi în colţul nord-vestic al caroului E6. În această zonă terenul prezintă o foarte uşoară înclinare pe direcţia S - N. Forma gropii este ovală, cu dimensiunile 1,13 x 0,88 m, profilul neregulat. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Umplutura gropii are în compoziţia sa un sediment nisipos, compact, maroniu (care nu constituie elementul principal al depunerii), alături de care a fost observată o cantitate apreciabilă de cochilii bivalve (fragmente şi piese întregi), foarte puţină cenuşă, oase de peşti şi mamifere, o aşchie de prelucrare din silex, un topor lucrat dintr-o altă rocă, fragmente ceramice. Acestea din urmă au în general dimensiuni medii, fiind reprezentate toate categoriile evidenţiate în aşezare. Nu au fost observate etape distincte de depunere. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale Amenajarea gropii a fost realizată pentru a crea un spaţiu destinat depunerii, probabil pentru o perioadă scurtă de timp, resturilor menajere. C122G101. A fost cercetat în S 3, în zona de sud a caroului E4. În această zonă terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –3,20 m, a afectat un complex din nivelul inferior de locuire – C120G99. Groapa a avut formă ovală, cu valoarea diametrului în zona neafectată de intervenţiile posterioare de 0,72 m, profilul aproximativ tronconic. Umplutura gropii are în compoziţie un sediment nisipos, compact, cenuşiu închis, ce constituie elementul principal al depunerii, alături de care au fost descoperite oase de peşti, oase de mamifere (chiar piese întregi), cochilii de bivalve (exemplare întregi şi fragmentare), coprolite, fragmente ceramice cu dimensiuni medii şi mari, aparţinând tuturor categoriilor prezente în aşezare. Nu au fost remarcate etape distincte ale depunerii. Complexul a fost afectat serios de galeriile săpate de animale. Nu excludem posibilitatea ca amenajarea gropii să fi fost realizată atât pentru exploatarea argilei, cât şi pentru folosirea spaţiului astfel obţinut pentru depunerea resturilor menajere. C123G102. A fost cercetat în S 3, colţul de sud-vest al caroului E4. Se regăseşte cu siguranţă în caroul E3, în zona martorului microstratigrafic dintre sectoarele 2 şi 5. În zonă, aşa cum s-a menţionat anterior, terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –3,10 m şi urmărită până la –3,95 m (groapa a fost săpată numai pe un segment al său în stratul steril din punct de vedere arheologic), a afectat un complex aparţinând nivelului inferior de locuire – C120G99. Groapa a avut probabil formă ovală (în condiţiile în care nu am cercetat o bună parte din suprafaţa gropii nu putem prezenta o valoare a diametrului său), profilul neregulat. În compoziţia gropii a fost observat un sediment nisipos, relativ compact, cenuşiu în partea superioară, galben-verzui în cea inferioară (sedimentul constituie elementul principal al depunerii), alături de care au apărut fragmente de diferite dimensiuni de chirpici arşi şi nearşi, oase de peşti şi de mamifere, cochilii de bivalve (fragmente şi piese întregi), aşchii şi o lamă brută din silex, fragmente ceramice. Nu au fost observate etape distincte ale depunerii. Complexul a fost afectat de numeroase galerii săpate de animale. Amenajarea gropii a fost realizată mai degrabă pentru crearea unui spaţiu destinat acumulării deşeurilor menajere. C124G103. A fost cercetat în S 3, colţul de sud-est al caroului D6. În această zonă terenul prezintă o foarte uşoară înclinare pe direcţia S - N. Amenajarea gropii a afectat o alveolare aparţinând unei etape anterioare a locuirii. Forma sa este ovală, cu valoarea diametrului calculat pe profilul de est al sectorului 5 de 1,20 m, profilul aproximativ tronconic. În compoziţia umpluturii gropii am sesizat în primul rând un sediment nisipos, compact, cenuşiu-închis, ce constituie elementul principal al depunerii, alături de care au fost înregistrate numeroase cochilii de bivalve (fragmente şi piese întregi), oase de peşti şi mamifere, câteva aşchii din silex, foarte puţine fragmente ceramice, unele cu dimensiuni mari. Nu s-au remarcat eventuale etape de depunere. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Amenajarea gropii, destul de superficială, nu a fost realizată decât pentru a permite depunerea unei cantităţi reduse de material menajer. Aşa cum am menţionat acest complex a afectat o alveolare învecinată, în fapt o încercare de creare a unui spaţiu cu funcţiuni similare. C125G104. A fost cercetat în S 3, colţul de nord-vest al caroului C9. În zonă terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţia S - N şi una superficială pe direcţia V - E. Amenajarea gropii, observată la –4,06 m şi urmărită până la –4,90 m, a afectat două complexe aparţinând nivelului inferior de locuire – locuinţa L 8 şi C127G131. A avut formă ovală, cu valorile diametrelor de 1,38 x 1,32 m, profilul fiind aproximativ tronconic. În compoziţia umpluturii am observat, ca element principal, un sediment granulos, compact, relativ omogen, negru-cenuşiu, structură determinată în mare măsură de cantitatea apreciabilă de cenuşă depusă în acest complex, alături de care au mai fost înregistrate foarte multe oase de peşti, oase de mamifere, cochilii de bivalve (exemplare întregi şi fragmente), fragmente ceramice, numeroase granule de chirpici arşi şi nearşi. Este posibil ca această cantitate semnificativă de chirpici să fie determinată de prezenţa în imediata apropiere a C125G104 a locuinţei L 8 afectată aşa cum am menţionat mai sus de amenajarea complexului analizat în aceste rânduri. Nu au fost observate etape distincte de depunere. Amintim în acest context că au fost "sitate" 69 găleţi de sediment din umplutura C125G104. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Este aproape sigur că amenajarea gropii a avut drept obiectiv crearea unui spaţiu de depunere a resturilor menajere. C130G109. A fost cercetat în S 3, în colţurile de sud-vest al caroului A11 şi nord-vest al caroului B11. Terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii, observată la –4,30 m şi urmărită până la -5,25 m, a afectat suprafaţa Locuinţei nr. 8. Forma sa este ovală, cu o valoare a diametrului la partea superioară de 0,92 m, profilul tronconic. Umplutura gropii are în compoziţie un sediment nisipos, compact, brun, alături de care menţionăm oase de peşti şi mamifere, foarte puţine cochilii de bivalve, cenuşă, fragmente ceramice. Este posibil ca unele elemente ce aparţin Locuinţei nr. 8 să fi fost antrenate în spaţiul C130G109. Nu au fost remarcate etape distincte de depunere. Pe suprafaţa complexului au fost observate câteva galerii săpate de animale. Pare evident că amenajarea gropii a fost făcută pentru a crea un mic spaţiu destinat depunerii unei cantităţi reduse de resturi menajere. C131G110. A fost cercetat în S 3, în colţul de sud-est al caroului C9. Terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţia S - N şi una moderată pe cea V - E. Amenajarea gropii, observată la –4,16 m şi urmărită până la –4,88 m, a afectat un complex de locuire aparţinând nivelului inferior de locuire – C127G106. Forma sa este ovală, cu valoarea diametrului în partea superioară de 0,92 m, profilul neregulat. Umplutura gropii conţine un sediment friabil, compact, negru-cenuşiu, a cărei structură este în mare parte determinată de procentul ridicat de cenuşă depusă, alături de care apar numeroase granule de chirpici arşi şi nearşi, fragmente oase de mamifere, oase de peşti, cochilii de bivalve (fragmente şi exemplare întregi), fragmente ceramice cu dimensiuni mari sau mici, aparţinând tuturor categoriilor identificate în aşezare. Nu s-au individualizat etape distincte de depunere. Suprafaţa complexului a fost afectată de câteva galerii săpate de animale. Credem că amenajarea gropii a avut drept principal scop crearea spaţiului necesar depunerii resturilor menajere. C133G112. A fost cercetat în S 3, în colţurile de sud-est al caroului 5, sud-vest al caroului C6, nord-vest al D6 şi nord-est al D5. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţia S - N, mai puţin sesizabilă pe cea V - E. Amenajarea gropii a fost observată la –3,42 m fiind apoi urmărită în stratul de argilă până la –4,39 m. A avut formă ovală, cu valoarea diametrelor de 1 x 0,86 m, profilul aproximativ tronconic. Umplutura gropii are în compoziţie un sediment nisipos, compact, verzui, alături de care menţionăm câteva fragmente de chirpici arşi, prezente în partea superioară a depunerii, fragmente cochilii de bivalve, oase de peşti, foarte puţine oase de mamifere, o unealtă de silex, fragmente ceramice cu dimensiuni relativ mari aparţinând tuturor categoriilor identificate în aşezare. Complexul a fost afectat de câteva gropi săpate de animale. Groapa a fost amenajată pentru a crea un spaţiu necesar depunerii resturilor menajere rezultate în urma desfăşurării diferitelor activităţi în cadrul acestui nivel de locuire. Nu excludem pe deplin posibilitatea folosirii unei cantităţi reduse de argilă rezultate în urma amenajării spaţiului corespunzător C133G112. Nivelul de locuire N I: C105G87. A fost cercetat în S 3, în colţul de nord-est al caroului D4. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea a fost observată la –4,35 m şi cercetată până la –4,75 m. Forma sa a fost ovală, profilul probabil tronconic. Umplutura gropii a avut în compoziţia sa un sediment nisipos, compact, cenuşiu, în structura depunerii fiind înregistrate numeroase oase de peşti, oase de mamifere, granule de chirpici arşi, cochilii de bivalve, fragmente ceramice. Nu au fost observate etape distincte de depunere. Au fost "sitate" 10 găleţi de sediment. Amenajarea gropii a putut oferi doar o cantitate redusă de materie primă. Cu toate că numai o parte a complexului a putut fi cercetată, este aproape sigur că în acest spaţiu a fost depusă o cantitate mică de resturi menajere. C111G90. A fost cercetat în S 3, în colţul de nord-vest al caroului A4. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii a fost observată la –3,80 m şi cercetată până la –4,47 m. Forma sa era ovală (nu putem prezenta o valoare a diametrului), profilul probabil tronconic. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, verzui, în structura depunerii fiind înregistrate oase de peşte şi mamifere, granule de lemn ars, fragmente de chirpici nearşi, relativ puţine fragmente ceramice. S-a putut observa faptul că în partea superioară a gropii au fost depuse fragmente ceramice erau ceva mai mari. Nu am remarcat etape distincte de depunere. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Este posibil ca într-o primă fază, în spaţiul complexului C111G90, să se fi exploatat o cantitate mică de argilă. Ulterior în groapa amenajată au fost depuse resturi menajere. C116G95. A fost cercetat în S 3, în jumătatea de nord a caroului C6 şi pe o foarte mică suprafaţă din colţul sud-estic al caroului B6. În zona în care a fost amplasat acest complex de locuire terenul prezintă o nesemnificativă înclinare pe direcţia S - N. Amenajarea sa, observată la –3,86 m, urmărită până la –4,37 m, a afectat un complex aparţinând nivelului inferior de locuire C119G98. Groapa a avut probabil formă ovală cu un diametru maxim măsurat pe porţiunea păstrată de 1,54 m, profilul oarecum neregulat. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, brun, ce nu reprezintă în acest caz elementul preponderent al compoziţiei depunerii, alături de care au apărut numeroase fragmente de chirpici arşi (unele dintre acestea păstrează amprentele unor nuiele folosite probabil în ridicarea unor complexe de locuire) şi nearşi (fragmente mai mari), cenuşă, mici fragmente de lemn ars, ceramică, cochilii de bivalve întregi şi fragmentare, fragmente ceramice (sunt prezente toate categoriile ceramice definite pentru aşezarea neolitică, predominantă fiind cea uzuală) oase de peşti şi mamifere. Nu au fost observate etape distincte de depunere, prezenţa unor solzi de peşte pe fundul gropii constituind un indiciu insuficient în acest context. Chirpicii arşi şi nearşi împreună cu cenuşa constituie în fapt elementele predominante, prezente pe întreaga adâncime a amenajării. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Amenajarea gropii a fost, probabil, realizată pentru a crea un spaţiu destinat acumulării unei eterogene depuneri de resturi menajere. C119G98. A fost cercetat în S 3, pe o mică porţiune din colţul sud-estic al caroului B5 şi din colţul nord-estic al caroului C5 şi, într-o mai mare măsură în colţul sud-vestic al caroului B6 şi colţul nord-vestic al caroului C6. Se pare că în această zonă terenul nu a prezentat o înclinare evidentă pe nici una din direcţii. Amenajarea gropii a fost observată la –3,87 m şi urmărită până la –4,52 m în stratul steril din punct de vedere arheologic. Complexul a avut probabil formă ovală. Nu putem preciza valoarea diametrului maxim al gropii. Pe suprafaţa acesteia au fost observate câteva galerii săpate de animale. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, brun-cenuşiu în jumătatea de sud, cărămiziu în cea de nord – ce nu constituie elementul preponderent al compoziţiei depunerii -, alături de care au apărut numeroase fragmente de chirpici nearşi, granule de chirpici arşi, numeroase oase de peşti, oase de mamifere, cenuşă, fragmente lemn ars, fragmente ceramice. Facem menţiunea că fragmentele de chirpici nearşi, unele cu dimensiuni destul de mari şi relativ compacte, au apărut pe întreaga suprafaţă a gropii, în special în partea sa superioară. Pe unele dintre ele au putut fi observate chiar etapele de refacere ale structurii căreia i-au aparţinut. Amenajarea acestei gropi a fost făcută, se pare, pentru a crea un spaţiu necesar acumulării resturilor menajere. Prezenţa fragmentelor mari de chirpici nearşi poate sugera şi o activitate de înlăturare a resturilor distrugerii unei structuri dintr-o anumită zonă a aşezării. C120G99. A fost cercetat în S 3, jumătatea de vest a caroului E4. În această zonă terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţiile V - E şi S - N. Amenajarea gropii a fost observată la –3,37 m. Forma gropii este ovală, cu dimensiunile 1,36 x 1,14 m, profilul aproximativ tronconic. Complexul a fost afectat în mică măsură de galeriile săpate de animale. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, maroniu, ce constituie elementul principal al compoziţiei depunerii, alături de care au apărut fragmente de chirpici arşi şi nearşi, foarte multe fragmente oase de peşte, oase de mamifere, o cantitate apreciabilă de cenuşă, aşchii din silex, unelte realizate din alte roci, fragmente ceramice. Nu au fost observate eventuale etape de depunere a materialului în groapă. În jumătatea de vest a acesteia au apărut fragmente de chirpici arşi şi nearşi ceva mai mari. În cadrul acestui complex de locuire au fost "sitate" 56 găleţi de sediment. Amenajarea acestei gropi a fost făcută, probabil, iniţial pentru exploatarea argilei pentru ca în timp spaţiul să fie folosit pentru depunerea resturilor menajere. După toate probabilităţile, în timp, zona imediat înconjurătoare gropii a avut aceeaşi destinaţie, fapt probat de existenţa numeroaselor deşeuri găsite aici. C126G105. A fost cercetat în S 3, în colţurile de nord-vest al caroului C5, nord-est al caroului C4, sud-vest al caroului B5 şi sud-est al caroului B4. În acest spaţiu terenul prezintă o superficială înclinare pe direcţia S - N. Amenajarea gropii a fost observată la –3,85 m, fiind urmărită până la –4,78 m. Forma sa a fost probabil ovală, cu D max. = 0.68 m, profilul mai degrabă neregulat. Complexul nu a fost afectat se pare de galeriile săpate de animale. Deşi cercetarea C126G105 nu este terminată, observaţiile făcute până în prezent sunt poate mult mai interesante decât în cazul unor complexe de locuire relativ contemporane. Remarcăm, în acest sens, identificarea mai multor etape de depunere a resturilor menajere, fapt destul de rar întâlnit în aşezarea de la Isaccea. Prima, privită în ordine cronologică inversă, este reprezentată de un sediment nisipos, compact, omogen, brun, alături de care apar granule de chirpici arşi şi nearşi, oase de peşti. În partea sa superioară a fost descoperită o carapace de broască ţestoasă. Cea de-a doua are în compoziţia sa un sediment nisipos, omogen, compact, galben-verzui, alături de care au fost observate granule de chirpici arşi şi nearşi, cochilii de bivalve (fragmente de mici dimensiuni), oase de peşti, mici fragmente ceramice, rare granule de lemn ars. Următoarea se evidenţiază prin sedimentul său nisipos, compact, omogen, maroniu. În sfârşit, ultima etapă (prima etapă de depunere în ordine cronologică) este reprezentată de un sediment nisipos, compact, omogen, brun, însoţit de rare fragmente ceramice. Aşa cum se poate remarca din descrierea făcută mai sus, elementul principal al depunerii este reprezentat de sedimentul nisipos, cu diferitele sale nuanţe, care ar putea reprezenta fragmente chirpici incendiaţi sau neincendiaţi depuse în C126G105 în urma unor activităţi desfăşurate în jurul structurilor de locuire din aşezare. Această ipoteză nu exclude şi ideea că resturile menajere depuse în complexul analizat în aceste rânduri nu ar corespunde şi altor tipuri de activităţi desfăşurate în aşezare. Este prematur, totuşi, să discutăm fiecare variantă de interpretare propusă, în condiţiile în care, aşa cum am spus, cercetarea acestui complex de locuire nu este încheiată. C127G106. A fost cercetat în S 3, în marginea de sud a caroului C9. Este însă evident că suprafaţa acestui complex cuprinde şi o porţiune din caroul D9. Terenul prezintă o înclinare lină pe direcţia V - E, ceva mai accentuată, totuşi, pe cea S - N. Amenajarea gropii a fost observată la –4,17 m continuând în stratul de argilă până la cota –4,62 m. A avut formă ovală - din păcate, în stadiul actual al cercetărilor, nu poate fi precizată valoarea diametrului - profilul, incomplet, probabil tronconic. Umplutura gropii are în compoziţie un sediment nisipos, compact, relativ omogen, negru-cenuşiu ce constituie elementul preponderent al depunerii. Au fost de asemenea observate numeroase granule şi fragmente de chirpici arşi (unele cu amprentele unor nuiele) şi nearşi, cenuşă, oase de peşti (multe vertebre) şi mamifere, fragmente cochilii de bivalve, pietre (nu sunt, se pare rezultat al prelucrării unor unelte), fragmente ceramice. Acestea din urmă au în general dimensiuni mici şi mijlocii, fiind reprezentate toate categoriile identificate în aşezare, un procent mai ridicat înregistrându-l ceramica uzuală. Nu au fost remarcate etape distincte de depunere. Suprafaţa complexului a fost afectată superficial de galeriile săpate de animale. Amenajarea gropii a fost făcută în special pentru a crea un spaţiu necesar depunerii resturilor menajere. Facem precizarea că C127G106 se află în preajma Locuinţei nr. 8. Nu excludem prin urmare posibilitatea unei legături între cele două complexe de locuire într-o etapă corespunzătoare primului nivel de locuire din aşezarea de la Isaccea. Deşi este mai puţin probabilă, luăm în considerare şi varianta folosirii unei cantităţi reduse argilă rezultate în urma amenajării gropii. C128G107. A fost cercetat în S 3, în jumătatea de est a caroului B7 şi în marginea de vest a caroului B8. Complexul a ocupat, se pare, iniţial şi o parte a caroului A7 şi A8. Terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi v - E. Amenajarea gropii, observată la –4,20 m şi urmărită până la –4,86 m, a afectat o simplă alveolare prezentă în partea de vesta complexului. A avut o formă ovală cu o valoare a diametrului la partea superioară de 1,64 m, profilul asemănător unei alveolări Umplutura gropii a avut drept element preponderent un sediment nisipos, compact, relativ omogen, maroniu, alături de care amintim numeroasele granule de chirpici arşi şi nearşi, oasele de peşti şi mamifere, cele câteva fragmente cochilii de bivalve şi melci, fragmente ceramice cu dimensiuni mari şi mijlocii aparţinând tuturor categoriilor reprezentate în aşezare. Amenajarea gropii a servit în primul rând exploatării unei cantităţi însemnate de argilă, ulterior spaţiul astfel obţinut fiind folosit pentru depunerea resturilor menajere. C129G108. A fost cercetat în S 3, în jumătatea de sud a caroului B6 şi pe o porţiune din marginea de nord a caroului C6. Terenul prezintă o înclinare moderată pe direcţiile S – N şi V - E. Amenajarea acestui complex a fost afectată de o intervenţie aparţinând perioadei postneolitice pe aproximativ 90% din suprafaţă. Putem preciza prin urmare doar că groapa, observată la –4,62 m şi cercetată până la –4,82 m, a avut o formă ovală şi a afectat două complexe aparţinând nivelului inferior de locuire – C116G95 şi C119G98. Umplutura gropii conţine un sediment granulos, compact, gălbui, alături de care au fost semnalate oase de peşti şi mamifere, unelte de silex, fragmente aparţinând altor tipuri de roci, unelte de os (distruse), fragmente ceramice. Suprafaţa C129G108 a fost afectată de câteva galerii săpate de animale. Ţinând cont de contextul descoperirii nu putem bănui decât că şi această groapă a fost folosită pentru depunerea resturilor menajere. C132G111. A fost cercetat în S 4, în zona de nord-est a caroului B4 şi de nord-vest a caroului B5. Terenul nu prezintă o înclinare evidentă pe nici una din direcţii. Amenajarea gropii a fost observată la –3,85 m, fiind urmărită în stratul de argilă până la -4,75 m. Forma sa a fost probabil ovală, cu valoarea D max. = 0,92 m, profilul aproximativ tronconic. Umplutura gropii conţine un sediment nisipos, compact, verzui, alături de care au apărut fragmente de oase de mamifere cu dimensiuni mari şi mijlocii, oase de peşti, cochilii de bivalve (fragmentare şi întregi), aşchii de silex, fragmente ceramice. Acestea din urmă sunt reprezentate de exemplare cu dimensiuni mici şi mijlocii aparţinând tuturor categoriilor prezente în aşezare. Au fost observate câteva galerii săpate de animale pe suprafaţa acestui complex. Amenajarea gropii a fost făcută probabil iniţial pentru exploatarea argilei, într-o fază ulterioară spaţiul fiind, aşa cum se poate observa din descrierea făcută, destinat depunerii resturilor menajere din aşezare. C134G113. A fost cercetat în S 3, în colţul de sud-est al caroului C4 şi în colţul de sud-vest al caroului C5. Pe suprafaţa menţionată terenul prezintă o evidentă înclinare pe direcţia S - N şi una mai puţin sesizabilă pe direcţia V - E. Amenajarea gropii a fost observată la –3,77 m şi urmărită în stratul de argilă până la –5,37 m. A avut o formă ovală, una din valorile diametrului fiind de 0,77 m. Umplutura gropii are ca element predominant al depunerii un sol nisipos, compact, relativ omogen, galben-verzui, alături de care au apărut, fragmente ceramice (cu dimensiuni mici şi mijlocii), numeroase cochilii de bivalve (întregi şi fragmentare), oase de mamifere şi peşti. Au fost observate numeroase galerii săpate de animale pe suprafaţa C134G113. Amenajarea gropii a fost realizată iniţial pentru exploatarea argilei, materia primă fiind "excavată" până la o adâncime destul de mare deşi acest lucru s-a realizat într-un spaţiu relativ îngust. Ulterior, spaţiul astfel obţinut a fost folosit pentru depunerea resturilor menajere. C135G114. A fost cercetat în S 3, în zona de sud-vest a caroului B5 şi în cea de nord-vest a caroului C5. Terenul nu prezintă decât o abia sesizabilă înclinare pe direcţia S - N. Amenajarea gropii a fost observată la –3,81 m fiind urmărită până la –5,12 m. Forma sa este ovală, valoarea diametrului în zona păstrată fiind de 0,78 m, profilul probabil neregulat În momentul cercetării era incomplet). Umplutura gropii are ca element preponderent un sediment nisipos, compact, omogen, alături de care apar numeroase granule de chirpici arşi, oase de peşti şi mamifere, cochilii de bivalve (fragmente şi exemplare întregi), fragmente ceramice. Pentru acestea din urmă facem precizarea că aparţin tuturor categoriilor prezente în aşezare, exemplarele reprezentate având dimensiuni diferite. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. În legătură cu motivaţia amenajării C135G114 sunt valabile observaţiile făcute în cazul complexului de locuire prezentat anterior. C136G116. A fost cercetat, parţial, în S 3, în zona de nord-vest a caroului A7. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţiile S - N şi V - E. Amenajarea gropii a fost observată la –4,25 m şi cercetată în stratul de argilă până la -4,65 m. Forma sa a fost probabil ovală, profilul mai degrabă tronconic. Umplutura complexului are în compoziţie un sediment cenuşiu-verzui, elementele din structura depunerii fiind extrem de limitate în zona cercetată : granule de chirpici arşi şi nearşi, puţine fragmente ceramice, oase de peşti. Nu s-au observate eventuale etape de depunere. Complexul a fost afectat de câteva galerii săpate de animale. Prin amenajarea gropii s-a putut exploata o cantitate redusă de argilă pentru ca apoi spaţiul obţinut să fie destinat depunerii resturilor menajere.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The archaeological excavations were carried out in the area of the south-east part of the fortress, and in the east area of the reservation, over four sectors: the fortress – the big tower, the fortress – the corner tower, intramuros fortress – the Byzantine edifice, “Clay Quarry” – the cemetery. On each of these surfaces we opened up several sections, as we uncovered a few houses, stone structures, 13 graves from the late Roman period and five graves from the Byzantine period, sherds, etc.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|