Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Istria | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002 Epoch Greek and Hellenistic; Early Roman (1st - 3rd cent.); Late Roman (4th - 7th cent.); Early Medieval Periods Greek Age; Roman Period; Byzantine Period Site Category Religious, Ritual and Funerary Site Types Temple Map it   Find it on the Romanian map County / District  Constanţa Locality   Istria Commune   Istria Site  Cetate Site Sector Basilica Episcopală (perioada romană târzie, secolele VI – VII p. Chr.) Site name   Histria Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa Dabîca Mircea Mihail Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie Milošević Gordana Institutul de Arheologie Belgrad Suceveanu Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti National Arch. Record Site Code 62039.01 Report După ce în campania din anul 2001 s-a reuşit dezvelirea integrală a marii basilici episcopale, în anul 2002 s-au efectuat – la solicitarea arhitectei Gordana Miloseviè – şi ultimele sondaje de interes arhitectonic, astfel încât cercetarea acestui monument poate fi considerată – după 21 campanii arheologice (1969-1970, 1984-2002) – definitiv încheiată. Reamintind publicaţiile care i-au fost dedicate (Al. Suceveanu, C. Scorpan, Pontica 4, 1971, p. 155-172; Gh. Poenaru Bordea, Pontica 4, 1971, p. 319-337; Al. Suceveanu, SCIVA 33, 1982, 1, p. 79-107; Oct. Bounegru, în La politique édilitaire dans les provinces de l'Empire Romain. Actes du Ier Colloque Romano-Suisse, Deva 1991, Cluj – Napoca, 1993, p. 195-196; Al. Suceveanu, Pontica 31, 1998, p. 109-117; C. Băjenaru, Adela Bâltâc, Pontica 33-34, 2000-2001, p. 469-513; Al. Suceveanu, Magazin Istoric 36, 2002, 2, p. 49-53; idem, în Omagiu Virgil Cândea, Bucureşti, 2002, p. 281-295; M.V. Angelescu, Adela Bâltâc, SCIVA, sub tipar, toate acestea pe lângă rapoartele anuale din CCA), menţionăm că încă din acest an C. Băjenaru şi-a început seria sondajelor destinate cercetării basilicii mai mici – din secolele IV–V p. Chr. – , suprapusă de marea basilică episcopală. În aşteptarea raportului monografic al basilicii episcopale – la care se lucrează în prezent şi care îşi va găsi firescul loc în seria Histria – precizăm că monumentul căruia i-am închinat 21 de campanii arheologice reprezintă una dintre cele mai mari basilici paleo-creştine din întreaga Peninsulă Balcanică, cu bune analogii la Iustiniana Prima (Ţariţin Grad, Iugoslavia) şi la Philippi (Grecia), modelul constituindu-l basilica Sfântului Ioan de la Efes (Turcia), construită după planurile arhitectului milesian Isidorus şi inaugurată la începutul domniei lui Iustinian (527-565). Aceasta pare a fi – până la investigarea întregului material numismatic – şi datarea basilicii histriene, moment care ar coincide cu ridicarea bisericii locale la rang de episcopie. Încă din momentul construcţiei, basilica histriană, măsurând 60 m în lungime, 30 m lăţimea transeptului şi 20 m cea a atrium-ului, narthex-ului şi naos-ului – dimensiuni (1800 m2) cu care ocupa 2,5% din suprafaţa cetăţii romane târzii (7 ha) – , cuprindea toate compartimentele clasice pentru un asemenea monument şi anume porticul, atrium-ul, narthex-ul, naos-ul trinavat, transeptul, bema, altarul şi patru anexe dispuse în cele patru colţuri ale basilicii. Distrusă parţial pe la mijlocul veacului al VI-lea p. Chr. – poate cu ocazia raidului cutriguric din anul 559, basilica refăcută îşi conservă cea mai mare parte a superbei decoraţii în marmoră (capiteluri, coloane, cornişe), pereţii ei sunt împodobiţi cu stucatură policromă iar anexele de la est sunt acum mărite. Descoperirea unor capiteluri nefinisate lasă deschisă posibilitatea ca înaintea distrugerii finale – de datat la sfârşitul aceluiaşi veac VI p. Chr. (poate chiar la începutul celui următor: 602 p. Chr.?) – să mai fi fost necesare unele reparaţii, urmarea eventuală a raziilor din anii 586-587 p. Chr. La începutul secolului al VII-lea p. Chr. cea mai mare parte a basilicii era aşadar distrusă, doar anumite compartimente ale acesteia (atrium-ul, narthex-ul şi o parte a anexei din colţul de nord-est) continuând a prezenta urmele unei locuiri al cărei caracter – laic sau religios – este mai greu de precizat. Oricum această fază marchează declinul lent al Histriei, de la eleganţa monumentală a epocii iustinianee la cea de simplă aşezare rurală. Căci într-adevăr - după câteva decenii de existenţă a acestei faze intermediare- zidurile basilicii sunt supuse unui proces sistematic de demantelare, peste ruinele ei instalându-se – desigur treptat – locuinţe cu ziduri fără fundaţii sau bordeie semi-îngropate. Către a doua jumătate a veacului al VII-lea p. Chr. şi această aşezare – repetăm, complet ruralizată – va fi părăsită de ultimii ei locuitori, desigur ca urmare a închiderii definitive a activităţii vechiului port histrian. În anul 2002, în acelaşi timp cu efectuarea de noi sondaje arhitectonice la bazilica episcopală, au demarat cercetările pentru delimitarea mai clară a planului bazilicii anterioare (suprapusă de marea bazilică din sec. VI)1. O primă prezentare a acestui monument a fost făcută de O. Bounegru2, care, pe baza rezultatelor oferite de sondajele ß şi ? efectuate în nava de nord a basilicii mari (care suprapune absida mai veche), l-a încadrat cronologic între ultimul sfert al secolului IV şi începutul secolului VI, respectiv pe nivelele III A şi III B. Sondajele arhitectonice efectuate în perimetrul atriului basilicii episcopale (?, ?, µ) nu au adus prea multe date cu privire la configuraţia basilicii anterioare. Cauza principală este decaparea masivă făcută în această zonă de constructorii marii basilici care a dus la dispariţia nivelelor arheologice corespunzătoare secolului al V-lea. În aceste sondaje au fost surprinse mai multe ziduri orientate în funcţie de axa străzii din apropiere (N - S şi E - V). Unele sunt clar databile în secolele III-IV (nivelele II A şi II B), altele însă ar putea fi resturi de fundaţii din secolul V (precum cele surprinse în sondajul ?, efectuat în dreapta intrării dinspre atriu către narthex, sau în sondajul µ din anexa de nord a atriului). Acestea din urmă ar putea fi puse în legătură cu bazilica C sau cu eventuale anexe ale acesteia, însă doar cercetări viitoare vor clarifica acest lucru. Un sondaj arhitectonic mai amplu (?) a fost efectuat în jumătatea de est a anexei de nord a atriului. Aici a fost surprins foarte bine nivelul IV A (de construcţie a bazilicii mari), sub care există un strat de nivelare gros de circa 30 cm şi o groapă în care a fost introdusă o frumoasă bază de coloană reutilizată în această anexă în cele două faze ale bazilicii episcopale. O serie de patru monede culese din stratul de nivelare3 sunt databile în intervalul 512-537 şi constituie unul din argumentele pentru plasarea momentului de construcţie al marii basilici episcopale în vremea lui Justinian şi, totodată, pentru prelungirea existenţei basilicii anterioare în primele trei decenii ale secolului VI. Imediat sub stratul de nivelare (care este de pus în legătură cu decapările amintite) am surprins o zidărie din piatră legată cu pământ, având orientare N - S, prevăzută cu un gen de pilastru către est. După toate probabilităţile este vorba de un rest de fundaţie a cărui datare este deocamdată incertă, el putând fi pus în legătură cu basilica C numai atunci când se va cunoaşte mai mult din planul acesteia. Sondajul ? nu a pus în evidenţă nivele clare de sec. V; mai bine surprinse au fost două podele din sec. III-IV, peste care s-a construit fundaţia amintită. Primele două sondaje pentru basilica C (notate ?’ şi ß’) au fost trasate în perimetrul de la nord de basilica mare, într-o zonă în care s-au practicat săpături mai vechi şi unde de altfel erau vizibile absida, colţul acesteia cu zidul care forma peretele de est al navei de nord, precum şi două fragmente dintr-un pavaj din dale de calcar, care, la prima vedere, ar putea fi puse în legătură cu nivelul de călcare în bazilică. Principalele rezultate constau în: - descoperirea colţului de nord-est şi a unei părţi din zidul de nord al navei de nord, care are însă o curioasă deviere către nord-vest; - identificarea unui pilastru alipit de colţul pe care-l face absida cu nava de nord, care se pare că a fost folosit doar într-o primă fază a basilicii (deoarece este acoperit de pavajul din dale); - identificarea unui postament care se pare că susţinea o bază de coloană, ceea ce înseamnă că navele basilicii erau despărţite prin coloane şi nu prin zidărie; - surprinderea nivelului de construcţie la exteriorul absidei, reprezentat printr-o peliculă de mortar rămasă de la ridicarea elevaţiei basilicii (fundaţia fiind legată cu pământ); Alte două sondaje au fost făcute în nava centrală a basilicii episcopale (?’) şi în narthex (?’). În primul am prins colţul de sud-est al navei de sud a basilicii vechi, precum şi pavajul acestei nave, realizat din piatră de şist făţuită. De asemenea, este posibil ca aici să avem şi o deschidere către o anexă a basilicii situată la sud. În sondajul ?’ s-a pus în evidenţă zidul de sud al basilicii, suprapus în mare parte de substrucţia canalului ce traversează narthexul marii bazilici şi care prezintă aceeaşi deviere către nord-vest constatată pe latura de nord. Aceasta înseamnă că planul basilicii nu este unul regulat, navele având faţă de absidă o deviere destul de accentuată către nord-vest. Deşi am identificat nivelul de călcare în nava de sud, materialul arheologic este destul de neconvingător pentru a putea face precizări cronologice. Rezultatele obţinute în campania 2002 ne permit deocamdată să precizăm lăţimea basilicii (cca. 14 m). Nava centrală are 7 m lăţime (cât are şi deschiderea absidei), iar cele laterale au câte 3 m. Având în vedere strada existentă la vest se poate presupune o lungime a bazilicii de circa 21 m. Zidurile au o grosime de 0,70 m. Nu există indicii privitoare la o eventuală criptă. În afară de prelungirea existenţei monumentului până în primele trei decenii ale secolului VI, alte precizări cronologice sigure nu se pot face în stadiul actual al cercetărilor. [Constantin Băjenaru] Abstract other lang. Abstract   This year, the excavation campaign was conducted in the Episcopal Basilica, and the great basilica was fully uncovered. Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO