|
Excavation Year |
2002 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Capul Dolojman |
|
Site Sector |
Sector necropola tumulară |
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Apostol |
Virgil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâlici |
Ştefan |
|
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
| Lungu |
Vasilica |
Sector director |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mănucu-Adameşteanu |
Mihaela |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Rusu |
Vera |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu |
Florin George |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Vizauer |
Iulian |
|
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tulcea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
|
|
Report |
În anul 2002 au fost programate săpături arheologice pe dealul "Dolojman", în zona bazilicii IV, cu scopul de a obţine informaţii suplimentare privind statutul acesteia. Deşi cercetarea, finanţată în exclusivitate de ICEM Tulcea1, care ne-a pus la dispoziţie o sumă modică, a fost de scurtă durată, rezultatele sunt dintre cele mai importante pentru cunoaşterea istoriei cetăţii de la "Capul Dolojman", în epocile greacă şi romană.
În prima parte a campaniei a fost curăţată secţiunea I (N - S), începută în anul 1993 şi săpată până la adâncimea de -0,40 –0,60 m. Am continuat cercetarea în jumătatea ei sudică până la stâncă, atingând adâncimile de -0,50 m la sud şi de -1,10 m la nord, în apropierea basilicii. Sub nivelul de călcare corespunzător perioadei de funcţionare a basilicii, marcat printr-o suprafaţă pietruită orientată pe direcţia intrării, s-a constatat prezenţa unui strat de pământ cu o grosime variabilă (între 0,10 – 0,60 m), în amestec cu material grecesc, reprezentat în special prin fragmente de amfore din centrele Chios, Thasos, Heracleea Pontică, Sinope. Spre capătul sudic al secţiunii a fost curăţată o amenajare din pietre, realizată deasupra stâncii. Pentru identificarea acesteia, s-a deschis o nouă secţiune, spre vest (S III), separată de S I printr-un martor cu grosimea de 0,75 m. Suprafaţa degajată astfel are dimensiunile de 15 x 5 m, iar adâncimea variază între -0,30 m şi -0,80 m. Pe întreaga suprafaţă s-au constatat urme ale unor amenajări din pietre nefasonate. În capătul nordic al secţiunii, unde cercetarea este mai avansată, se poate observa o amenajare circulară cu diametrul interior de cca. 1,10 m şi adâncimea de 0,20 m. În apropierea acesteia se aflau, toate sparte pe loc, mai multe amfore de Chios şi de Thasos, un cup-skyphos attic cu firnis negru, toate din secolul IV a. Chr. Deşi cercetarea nu este încă încheiată în această arie, stratul de pietre continuând spre vest, se poate avansa ipoteza prezenţei unui sanctuar, pus în evidenţă prin amenajarea particulară a spaţiului şi prin prezenţa unui inventar restrâns, compus din vase utilizate la consumul vinului.
În acelaşi timp, la vest de basilica IV, a fost deschisă o nouă secţiune, având dimensiunile de 10 x 5 m, orientată nord-sud. Amplasamentul şi dimensiunile acesteia au fost condiţionate de identificarea unei concentrări importante de material grecesc la suprafaţa solului. Din această zonă au fost adunate, în primii ani de cercetare a basilicii, mai multe ştampile de amfore. După îndepărtarea stratului vegetal s-a evidenţiat, în mod clar, conturul unei gropi (notată G 1) cu diametrul de 3,10 m. Pentru degajarea completă a acesteia a fost necesară deschiderea, spre est, a unei noi secţiuni, cu dimensiunile de 4 x 2 m. Groapa este săpată în stâncă şi are două zone distincte de amenajare: în partea superioară, pereţii gropii coboară oblic până la adâncimea de -0,90 m unde formeaza o bordură, de la care groapa continuă mult îngustată (la 0,40 m în diametru), până la adâncimea de -1,30 m. Conţinutul gropii este format dintr-un strat de pământ fin, amestecat cu fragmente rare de cărbuni, pietre şi cu foarte multe fragmente ceramice. Nici un obiect nu a fost găsit întreg. Materialul ceramic a fost spălat şi sortat la sfârşitul campaniei, rezultând un număr de 3893 fragmente de panse, 264 fragmente de toarte, 127 fragmente de buze şi 64 fragmente de picioare de amfore. Toate sunt de raportat la amfore produse în atelierele din Thasos. Există încă un număr restrâns de fragmente de amfore din Chios şi Heracleea Pontică, două fragmente dintr-un kantharos attic cu firnis negru şi trei fragmente reduse de crater attic cu figuri roşii. Numărul total de ştampile adunate se ridică la 322. Două fragmente de amfore thasiene sunt marcate cu dipinti: A şi G. Inventarul furnizat de groapă etalează numai vase utilizate la consumul vinului. Trebuie remarcată absenţa vaselor de bucătărie sau cosmetice, ca şi a reziduurilor domestice.
Componenţa inventarului gropii G 1 este asemănătoare celei puse în evidenţă în zona ipoteticului sanctuar. Este o particularitate care ne face să presupunem prezenţa unei relaţii între cele două amenajări. Dar, pentru definitivarea acestei ipoteze, este necesară degajarea completă a suprafeţei, în vederea obţinerii controlului total asupra zonei marcate cu material arheologic la suprafaţa solului. Aceasta este, de fapt, unul din obiectivele principale ale campaniei arheologice din anul 2003. [Vasilica Lungu]
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
