|
Excavation Year |
2002 |
|
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Latene;
Late Medieval;
Modern
|
|
Periods |
Neolithic;
Bronze Age;
La Tène;
Middle Medieval Period;
Modern Age
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Cave habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Bihor |
|
Locality |
Remetea |
|
Commune |
Remetea |
|
Site |
Peştera Meziad |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ghemiş |
Călin |
Site director |
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
30746.01
|
|
Report |
Peştera Meziad este situată la extremitatea sudică a Munţilor Pădurea Craiului fiind una dintre cele mai cunoscute peşteri din România. Primele cercetări din această peşteră datează din secolul XlX când avem primele date despre ea. Este de semnalat faptul că cea mai veche semnătură de până acum datează din 1809 ceea ce înseamnă că peştera era frecventată încă înainte de această dată.
Din punct de vedere topografic peştera este cartată în 1863 când A. Schmidl face o descriere pentru 1252 metri de galerii, la acea dată fiind considerată cea mai lungă din Europa.
La sfârşitul secolului XlX peştera este amenajată prin grija marelui mecena al turismului bihorean Iuliu Czaran, care o va şi recomanda spre vizitare mai târziu în 1903.
Cercetări de data aceasta ştiinţifice sunt efectuate în perioada cuprinsă între 1921 - 1930 de marele biospeolog Emil Racoviţă care face o serie de observaţii asupra faunei cavernicole, regimului microclimatic, şi a faunei fosile, descriind de aici o serie de specii de troglofile. În decursul anilor peştera a fost de mai multe ori cercetată, cartată şi recartată. În prezent prin grija Clubului de speologie Cristal peştera a fost reexplorată şi recartată fiind cunoscuţi 6292 metri galerii cu o diferenţă de nivel de +98 metri, etajaţi pe lV etaje.
Primele informaţii arheologice despre peştera Meziad provin din anii `70 când sunt menţionate cioburi aparţinând perioadei neolitice şi perioadei dacice, lipsind datele privind complexele şi contextele arheologice.
Cercetările arheologice şi paleontologice efectuate în toamna anului 2002 au pus în evidenţă realităţi deosebit de interesante legate de habitatul uman din această peşteră. Cu ocazia cercetărilor de teren au fost identificate 9 puncte cu descoperiri arheologice şi trei noi puncte cu descoperiri paleontologice de o importanţă deosebită pentru preistoria zonei. În afara descoperirilor din peşteră au fost descoperite alte câteva noi puncte este vorba despre valea Zopozîi de unde provine un celt din bronz, peştera Leucuşe cu materiale datând din epocile neolitică şi bronz final şi descoperirile din portalul peşterii Rai.
Pentru problemele legate de arheologia peşterii Meziad vom descrie pe scurt punctele cu descoperiri şi încadrarea cronologică şi culturală a acestora.
1. Portal - la intrarea în peşteră în sedimentul spălat de un torent din portal au fost descoperite materiale aparţinând epocii neolitice.
2. "Bucătăria de vară" - este o galerie suspendată, denumită aşa de localnici, pe un sector au fost descoperite materiale aparţinând neoliticului mijlociu, mai precis culturii Tisa, orizont cu ceramică pictată a cărei caracteristică principală este bicromia.
3. "Abri" - acest sector a fost cercetat în proporţie de 75% în cursul campaniei 2002, săpătură care va fi descrisă mai jos.
4. Grohotiş – este zona de unde provin materialele dacice; zona este improprie oricărei cercetări datorită bolovanilor instabili şi a unor prăbuşiri din tavanul peşterii.
5. "Sala gururilor" - este o galerie suspendată de mici dimensiuni, inaccesibilă fără echipament speologic adecvat de unde provine un vas întreg datat la începutul evului de mijloc.
6. Grohotiş – este ozonă asemănătoare celei de la punctul 4, de aici provine o jumătate de vas amforă aparţinând epocii neolitice, care se leagă de descoperirile din abri.
7. Abri ll, punct de unde au fost recuperate materiale medio-moderne.
8. Gur, la baza unui gur de mari dimensiuni au fost descoperite fragmente ale unui castron de mari dimensiuni şi un ac din bronz cu cap sferic ornamentat aparţinând grupului cultural Igriţa.
9. Intrarea pe podul natural, este o zonă suspendată cu o temperatură constantă care a furnizat un bogat material aparţinând epocii neolitice şi finalului epocii bronzului.
La început trebuie să remarcăm că toate materialele au fost descoperite la suprafaţă între fărâmăturile de stâncă şi bolovani singurele observaţii stratigrafice putând fi făcute doar în cazul abriului – până în prezent singura zonă cercetată din această peşteră.
Cu cercetarea Abriului a debutat cercetarea sistematică a peşterii Meziad. Trebuie precizat că materialele au apărut la suprafaţă între şi sub un nivel de stâncă fărâmată. Analiza materialului şi a situaţiei arheologice duc la interpretarea descoperirilor în sensul că avem de-a face cu un adăpost sezonier folosit de oamenii epocii pe anumite perioade ale anului.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The archaeological and paleontological investigations conducted in the autumn of 2002 revealed very interesting realities relating to the human habitat in this cave. Upon the field walking we identified nine sites bearing archaeological finds and three new sites bearing paleontological finds of special importance for the prehistory of the area. Besides the finds in the cave we uncovered other new sites: Zopozii Valley where a bronze celt originates, Leucuşe cave with material dating to the Neolithic and final Bronze Ages, as well as the finds in the Rai cave portal.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
