|
Excavation Year |
2002 |
|
Epoch |
Neolithic;
Hallstatt
|
|
Periods |
Eneolithic;
Hallstatt
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Suceava |
|
Locality |
Siret |
|
Commune |
or. Siret |
|
Site |
Dealul Ruina |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ignat |
Mircea |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| László |
Attila |
Site director |
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mareş |
Ion |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Niculică |
Bogdan Petru |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
|
|
National Arch. Record Site Code |
146664.02
|
|
Report |
Situl arheologic se află pe platoul "Dealului Ruina", component al Podişului Sucevei (subunitatea Podişul Dragomirnei), un fragment de cuestă înaltă (398 m) situată în partea de est a oraşului Siret. Aşezarea din Hallstatt-ul timpuriu, cultura Gáva - Holihrady, grupul Grăniceşti, ocupă întregul platou (sectoarele A şi B), de câteva zeci de hectare, al "Dealului Ruina" şi unele terase (trepte largi rezultate din valuri de alunecare) din jur (sector C). O aşezare din cultura Cucuteni, faza B (sector B, neinvestigat arheologic) se află în zona de nord-nord-vest a platoului amintit.
Săpăturile arheologice sistematice au debutat în anul 1992 (fiind iniţiate de Facultatea de Istorie - Geografie de la Universitatea "Ştefan cel Mare" şi Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava) şi au continuat în anii 1994, 1995 (din acest an colaborarea fiind extinsă cu Facultatea de Istorie de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi), 1998, 2000, 20011 şi 2002. La aceste campanii arheologice au participat grupe de studenţi din anul I de la facultăţile amintite, în cadrul practicii de specialitate, situl devenind un şantier şcoală. Contribuţia studenţilor la buna desfăşurare a investigaţiilor arheologice din aceste campanii a fost deosebită, fapt pentru care colectivul de cercetători le adresează mulţumirile cuvenite.
În urma cercetărilor arheologice sistematice a fost precizată stratigrafia aşezării hallstattiene timpurii, care are două niveluri de locuire, a fost identificat şi cercetat sistemul de fortificaţie alcătuit din şanţ, val şi palisadă. De asemenea, au fost studiate integral şi parţial locuinţe de suprafaţă şi adâncite (prevăzute cu instalaţii de încălzit), o construcţie cu pavaj din pietre, resturile unui cuptor, gropi menajere, vetre în aer liber. Materialul arheologic, rezultat din aceste săpături, este bogat şi variat: ceramică, metal (piese din aramă şi din bronz), unelte din os, din silex şi din piatră, statuete zoomorfe (peste 30 de bucăţi) şi una antropomorfă, fusaiole/miniaturi de roţi de car, greutăţi tronconice din lut ars, masive şi miniaturale, perforate orizontal, vase miniaturale.
Situl arheologic de pe "Dealul Ruina" se conservă relativ bine. Întreaga suprafaţă a platoului dealului a fost şi este folosită ca teren agricol, arăturile afectând nivelul superior al locuirii hallsttatiene timpurii, iar în zona aşezării Cucuteni B, chirpicul ars de la unele locuinţe a fost dislocat şi scos la suprafaţă, alături de materiale arheologice. Actual, platoul dealului este fărâmiţat în numeroase loturi particulare şi, din acest motiv, cercetarea arheologică este condiţionată de suprafeţele disponibile pentru efectuarea de săpături. Pe latura de sud-est a platoului dealului se află o pădure care se întinde de pe coama valului de apărare şi acoperă atât şanţul cât şi locuirea hallstattiană timpurie de după sistemul de fortificaţie.
Rezultatele săpăturilor arheologice de până acum reliefează importanţa deosebită a unei aşezări centrale, intens locuită, din arealul ocupat de grupul Grăniceşti, atât prin amplasarea sa geografică şi condiţiile oferite de spaţiul din jur, cât şi prin controlul pe care l-a deţinut asupra culoarului râului Siret, cel puţin în zona din jurul staţiunii.
Obiectivele săpăturilor arheologice din anul 2002 au constat în continuarea cercetării unor complexe studiate parţial în anii precedenţi, în sectorul A, în cuprinsul S V/1998/2000 (magistrala care a secţionat, pe o lungime de 148,80 m, mai puţin de jumătate din aşezarea hallstattiană timpurie, secţiunea urmând a fi prelungită până la marginea platoului dealului, pentru stabilirea stratigrafiei şi succesiunea civilizaţiilor în sectorul B, unde se află şi aşezarea cucuteniană). De asemenea, a fost prevăzută continuarea cercetărilor interdisciplinare prin prelevarea materialelor pentru determinări paleontologice, antracologice, geologice şi pedologice. Având în vedere cercetarea interdisciplinară, ne-am propus să realizăm reconstituirea succesiunii în timp a factorilor în care au evoluat comunităţile umane din staţiunea arheologică de pe "Dealul Ruina" şi din zonele din jur.
Pentru continuarea dezvelirii unor complexe arheologice studiate parţial în anul 2000 şi 2001, de la capătul de vest al S V/2000 (de la m 148,80), au fost deschise cinci casete (Cas 1/2001, prelungire, Cas 2/2002, Cas 5/2002, Cas 6/2002 şi Cas 9/2002), amplasate pe latura de nord a secţiunii şi paralel cu aceasta. În afară de Cas 1/2001 care măsoară 1 x 3,70 m, celelalte patru casete au avut dimensiuni de 3,70 x 3,70 m, rezervându-se martori de 0,30 m între ele şi faţă de S V/2000.
Rezultatele investigaţiilor arheologice din anul 2002 vor fi prezentate în continuare:
Complexul 6/2000 - Locuinţa 1/2001. În Cas 1/2002 (prelungire) şi Cas 2/2002 a fost cercetată în continuare locuinţa 1/20012. La limita superioară a primului nivel (inferior) de locuire hallstattiană, la -0, 30 m adâncime, pe suprafaţa casetelor amintite au fost dezvelite lipituri arse de la pereţii unei locuinţe de suprafaţă, de formă rectangulară, delimitându-se prin gruparea resturilor de chirpici pereţii (prăbuşiţi în urma incendiului care a distrus construcţia) de vest şi est, locuinţa fiind orientată NV - SE. Lipiturile arse alcătuiau câteva grupe compacte, restul fiind împrăştiat pe aproape întreaga suprafaţă a casetelor. Pe unele bucăţi de chirpici s-au păstrat bucăţi de nuiele carbonizate, fiind recoltate probe pentru analize 14C. În Cas 2/2002, C B1, au fost descoperite grupate cinci greutăţi tronconice de lut ars perforate orizontal (întregi şi fragmentare), altele fiind dezvelite în Cas 1/2002. Până acum în locuinţa amintită au fost găsite peste 15 asemenea greutăţi, amplasate în jurul a două vetre şi aproape de lipiturile arse de la peretele de est. Materialul ceramic, fragmentar, aparţine unor tipuri diferite de vase din Hallstatt-ul timpuriu.
Locuinţa 2/2001. Pentru continuarea dezvelirii acestei locuinţe (studiată parţial în Cas 4/2001)3 a fost deschisă Cas 5/2002 (între m 129-132,70 de la S V/2000). În C A1 şi B1 de la Cas 5/2002, la limita dintre cele două nivele de locuire hallstattiană timpurie (la -0,30 m), în nivelul inferior (la -0,35/-0,40 m), au fost descoperite materiale arheologice aparţinând inventarului locuinţei respective: fragmente de greutăţi tronconice, fragmente ceramice de la diferite tipuri de vase, o râşniţă cu frecător şi lipituri arse dispersate.
Complexul 1/2002: în Cas 6/2002 (trasată între m 125-128,70 de la S V/2000, C 84-86), la -0,40 m adâncime, în primul nivel (inferior) de locuire hallstatiană timpurie, în C A1, a fost cercetată o vatră răvăşită din vechime, cu diametrul (pe suprafaţa păstrată) de 0,40 x 0,38 m; vatra a fost construită prin aplicarea pe sol a unei lipituri groase de 3/4 cm; de la arderea îndelungată, suprafaţa mozaicată a vetrei păstra o culoare albicioasă. La 0,40 m de vatră au fost descoperite, grupate, fragmente de vase hallstattiene. Mici bucăţi de lipituri arse din zona complexului amintit indică o construcţie uşoară (un adăpost) situată la 3,50 m de locuinţa 2/2001.
Complexul 4 / 2000. În S V/2000, în C 76 - 85 (m 114 -127) a fost investigat, parţial, un complex de locuire4. Pentru continuarea cercetării acestuia a fost deschisă Cas 8/2001 (între m 117 - 120,70 de la S V/2000) şi Cas 9/2002 (între m 113-116,70 de la S V/2000). Pe o mică suprafaţă în C A1 şi A2 ale ultimei casete, la -0,30/-0,35 m, la limita superioară a nivelului inferior al locuirii hallstattiene timpurii, au fost găsite, grupate, fragmente ceramice de al diferite vase, pietre şi bucăţi de chirpici ars cu urme de nuiele. Aceste depuneri aparţin complexului de locuire amintit, ele delimitând marginea de nord a unei locuinţe de suprafaţă.
Materialele arheologice rezultate din campaniile de săpături sistematice de pe "Dealul Ruina" se află în colecţiile Complexului Muzeal Bucovina din Suceava.
Din nivelul inferior al locuirii hallstattiene timpurii de pe "Dealul Ruina" au fost prelevate mai multe probe de cărbune pentru analize 14C. De asemenea, au fost recoltate probe pentru analize pedologice. Materialele osteologice sunt în curs de prelucrare.
Obiectivele viitoarelor cercetări constau în prelungirea S V/2000 (sector A) până la marginea platoului dealului (sector B; 300 m lungime), deschiderea unor noi secţiuni în zona fortificaţiei (sector A) şi în suprafaţa locuită din afara şanţului de apărare (sector C). Pentru investigarea completă a unor complexe arheologice studiate parţial în anii anteriori (din motive obiective, suprafaţa îngustă a terenului disponibil pentru cercetare, parcelele din jur fiind ocupate cu diferite culturi agricole) vor fi practicate casete, conform planului întocmit. Cercetările interdisciplinare vor fi continuate pentru cunoaşterea cât mai exactă a tuturor factorilor caracteristici sitului arheologic de pe "Dealul Ruina" şi a zonei din jur. De asemenea, ne propunem să realizăm ridicarea topografică, investigarea arheomagnetică a sitului şi elaborarea unui studiu geomorfologic.
Situl arheologic de pe "Dealul Ruina" este afectat la suprafaţă de lucrările agricole. Pentru conservarea şi protejarea lui, propunem scoaterea temporară din circuitul agricol a unor suprafeţe destinate săpăturilor arheologice.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
1. Mircea Ignat, Ion Mareş, în CCA, campania 1994, p. 83; Mircea Ignat, Attila László, Ion Mareş, în CCA, campania 1995, p. 114 - 115; Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, în CCA, campania 1998, p. 107 - 108; Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, Mircea Ignat, în CCA, campania 2000, p. 230 - 232; Attila László, Mircea Ignat, Ion Mareş, Bogdan Niculică, în CCA, campania 2001, p. 289-291.
2. Ibidem, p. 290.
3. Ibidem.
4. Ibidem.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
