|
Excavation Year |
2002 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Fortifications
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Sălaj |
|
Locality |
Zalău |
|
Commune |
mun. Zalău |
|
Site |
Măgura Stânii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Băcueţ-Crişan |
Dan |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Bejinariu |
Ioan |
Site director |
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Sana |
Daniel Vasile |
|
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj |
|
|
National Arch. Record Site Code |
139713.06
|
|
Report |
Turnul roman de pe Măgura Stânii (Măgura Stânii II - cf. N. Gudea, Limesul de pe munţii Meseş, Zalău, 1997,p. 67 ) face parte din sistemul defensiv roman, sectorul Culmea Meseşului, al limesului provinciei Dacia. Este cuprins în Lista Monumentelor Istorice a jud. Sălaj şi are codul RAN 139713.06. Se află la cca. 20 km nord-est de Zalău, pe culmea munţilor Meseş, la 1500-1600 m nord de intersecţia DN Cluj-Zalău, cu DJ Zalău - Treznea, la circa 100 m de releul TV. În 1977 N. Gudea efectua un sondaj de mică amploare, ale cărui rezultate au fost publicate. Actualmente amplasamentul obiectivului se prezintă sub forma unei gropi largi cu marginile mai ridicate. Zidurile au fost scoase cu mult timp în urmă, iar la suprafaţă apar fragmente de tegule şi rare bucăţi de ceramică. Cercetarea din vara anului 2002 a avut un caracter de salvare, reclamat de intenţia ORANGE România de a amplasa în apropiere o antenă pentru telefonie mobilă. Finanţarea cercetărilor a fost suportată integral de compania respectivă. Colectivul de cercetare a fost compus din: Ioan Bejinariu, responsabil de săpătură şi Dan Băcueţ (ambii de la MJIA Zalău), respectiv Dan Sana (DJCCPCN Sălaj).
Antena urma să fie amplasată în perimetrul de protecţie a obiectivului arheologic. Ca atare cercetarea a vizat iniţial acest sector aflat la cca. 30 m de turn. Au fost trasate patru secţiuni de sondaj (S 1-4) cu dimensiunile de 15 x 1,5 m. Nu au fost descoperite materiale arheologice în acest sector, astfel că am început cercetarea pe amplasamentul turnului roman. Copacii destul de numeroşi crescuţi pe marginile gropii rezultate după prăbuşirea turnului, nu au permis cercetarea integrală a obiectivului. Au fost trasate trei secţiuni care s-au intersectat în centrul gropii. Prima secţiune (S TI/2002) a avut dimensiunile de 24 x 1,5 m şi orientarea SE - NV, secunda (S TII/2002) de 11 x 1,5 m, iar ultima, în prelungirea precedentei (S TIII/2002) de 10 x 2 m Constatarea mai veche, referitoare la scoaterea totală a zidurilor a fost reconfirmată. Interesant este că a fost scoasă doar piatra de pe traseul zidurilor, nu şi cea prăbuşită de-o parte şi de alta a lor. Ca atare am vizat stabilirea planului turnului şi a eventualelor faze de amenajare. În interiorul construcţiei, secţiunile respective au surprins conturul a două gropi (G 1 şi G 2) care se adânceau foarte puţin faţă de nivelul de călcare, precum şi resturile unei vetre aflate lângă zidul sud-vestic. În afara construcţiei, la circa 3 m sud-est de zid a apărut vatră de foc amenajată direct pe stâncă, iar la 2 m sud-vest de zid o rigolă lată de 0,5 - 0,6 m, ce se adânceşte cu 0,7 m faţă de nivelul antic de călcare. Sarcina acestei rigole, surprinsă doar în acest sector (m 9,4 -10 ai S TIII) era de a colecta probabil apa scursă de pe acoperiş, pentru a nu se infiltra în interiorul construcţiei. O amenajare similară a mai fost surprinsă arheologic doar în cazul turnului de pe Dealul Cozlii. Tot această secţiune (S TIII) a intersectat o mică porţiune din zid care nu a fost scos în totalitate. Grosimea zidului era de aproximativ 1,4 m. Planul construcţiei era circular şi se încadrează în categoria turnurilor mari, datorită diametrului interior de aproximativ 9 m. Marea cantitate de cărămidă descoperită ne duce cu gândul la posibilitatea construirii nivelului superior al turnului din acest material. Nu au fost surprinse dovezi clare ale existenţei mai multor faze de amenajare.
Cu ocazia cercetărilor a fost descoperit un bogat material ceramic, reprezentat de forme uzuale mediului roman (amfore, oale, capace, castroane, etc.). Piesele din metal (fier) sunt puţine şi nedeterminabile. A fost descoperită o singură monedă, un denar de argint, emisiune SEPTIMIVS SEVERUS GETA CAESAR. Datare 199-204 p. Chr. Monetărie: Roma. Avers: P SEPT GETA-CAES PONT, bust cu capul gol, drapat şi cuirasat, dreapta. Revers: SECVRIT - IMPERII, Securitas, şezând stânga pe tron, ţine un glob în mâna dreaptă, iar stânga pe tron (determinare dr. C. Găzdac, IAIA Cluj Napoca, BMC, V, p. 199, nr. 241). Au fost descoperite şi cca. 15 fragmente ceramice dacice lucrate cu mâna.
Turnul II de pe Măgura Stânii face parte din categoria turnurilor cu câmp de observaţie foarte larg spre exterior şi cu legătură directă cu mai multe turnuri din sistem, precum şi cu castrul din sectorul respectiv (Porolissum şi Românaşi).
Fiind vorba despre o zonă cu acces facil de la şosea, punerea obiectivului în valoare prin lucrări de restaurare ar fi binevenită. Până atunci, pentru a preveni distrugerea iremediabilă a turnului şanţurile au fost astupate. Materialul arheologic inventariat şi documentaţia ştiinţifică se află la Muzeul din Zalău.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
N. Gudea, Limesul de pe munţii Meseş, Zalău, 1997
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
