S-a urmărit surprinderea stratigrafiei pe axul lung al obiectivului arheologic, din punctul "Holoame". A fost trasată o secţiune orientată aproximativ V-E, lungă de 76 x 2 m, până s-a atins săpătura de anul trecut. Totodată, a fost intersectată şi caseta deschisă în 1990, pentru a o putea poziţiona pe planul topografic.
Stratigrafia. Faţă de situaţia din 1994, stratigrafia este uşor diferită. În marginea de V a sitului (primii 10 m ai profilului), nu se poate face o delimitare stratigrafică clară a locuirilor de pe "Holoame". Faţă de nivelul roman, cel de bronz târziu şi cel neolitic, aşezarea plasabilă cronologic în bronzul timpuriu poate fi identificată, doar începând cu m. 27. Ca o noutate faţă de anii trecuţi, a fost surprinderea între m. 44,5 - 48 a unui complex Latène. Deocamdată, nu s-a găsit şi un strat cultural corespunzător, locuirea în această epocă fiind probabil ocazională.
Aşezarea de tip Coţofeni, a fost cea mai restrânsă, stratul de cultură aferent apărând doar la m. 49,30. Chiar dacă, materiale ceramice hallstattiene s-au găsit destul de multe în poziţie secundară în nivelul roman, un strat de cultură propriu-zis l-am putut surprinde doar între m. 66 - 71. Grosimea sa maximă este de cca. 25 cm. Faptul se datorează existenţei, în această zonă, a unui complex, restul nivelului, nu prea gros, probabil, fiind distrus de amenajările romane. Pe o porţiune de 4 m, între m. 72 - 76 pe profil, nivelul de bronz timpuriu dispare.
Complexele. În prezentarea sumară a complexelor, vom începe cu cele mai recente până la cele mai vechi, grupându-le pe epoci. Nivelului roman îi poate fi atribuită o construcţie având fundaţie de piatră de râu. Construcţia a fost ridicată din lemn, pe o fundaţie din bolovani de râu, groasă de până la 50 cm. Nu s-a folosit mortar. Clădirea a fost sigur compartimentată, neputând stabili încă planul său. Pereţii au fost probabil din lemn. Cu siguranţă ea avea acoperiş, fapt dovedit de numeroase tegule, olane şi piroane de fier descoperite.
Nivelului hallstattian îi aparţine o singură groapă. Cele mai multe complexe, lucru normal de astfel dacă ne gândim la intensitatea locuirii din bronzul târziu, se plasează la acest orizont cronologic. Ca o noutate faţă de anii trecuţi, câmd au fost identificate doar locuinţe de suprafaţă cu pereţii din chirpic, a fost apariţia a două bordeie. În apropierea lor s-au găsit mai multe vetre de foc de diverse tipuri şi dimensiuni. Tot acestui nivel îi putem atribui o groapă, care a funcţionat iniţial ca loc de păstrare a alimentelor, devenind ulterior groapă menajeră. Aşezării Coţofeni îi aparţine bordeiul 12/95, dezvelit parţial în secţiunea noastră. În imediata sa apropiere a existat şi o groapă de provizii. Încă o groapă, a cărei funcţionalitate este greu de stabilit, se leagă de această aşezare. În nivelul neolitic a fost surprinsă o locuinţă de suprafaţă, de o formă neregulată, care a putut fi conturată pe baza concentrării materialului arheologic. Tot acestui nivel îi putem atribui şi o vatră de foc. Datarea şi încadrarea culturală a locuirilor de pe "Holoame", a fost prezentată anul trecut. Acum mai putem preciza următoarele: obiectivul roman este probabil o statio; complexul Latène se datează în sec.III - II a. Chr.; nivelul hallstattian aparţine culturii Basarabi; aşezarea de bronz târziu (bronz D) nu poate fi încadrată sigur cultural; locuirea de bronz timpuriu se plasează cronologic în etapa a II-a şi se leagă de tumulii cu manta de piatră de pe Valea Ampoiţei sau de aşezarea de la Copăceni; materialele de tip Coţofeni şi implicit aşezarea se poate plasa la începutul fazei a III-a; în stratul neolitic au apărut mai multe importuri de tip Lumea Nouă, urmând a se face o încadrare culturală a sitului în viitor.
În următoarea campanie ne propunem continuarea secţiuni din 1995, obţinând astfel o imagine generală asupra habitatului de la Gligoreşti "Holoame".
